Pentru a ne bucura pe deplin de fiecare zi a anului, ne lăsăm inspiraţi şi de unul dintre celebrele dialoguri ale îndrăgitelor personaje ale lumii de basm create de scriitorul britanic A.A. Milne în urmă cu puţin peste un secol, în cartea sa pentru copii „Winnie-the-Pooh”: „- What day is it?, asked Pooh. – It’s today, squeaked Piglet. – My favorite day, said Pooh” (” – Ce zi este?, întrebă Pooh. – Este astăzi, guiţă Piglet. – Ziua mea favorită, spuse Pooh”). Aşadar, ziua de astăzi cu unele dintre sărbătorile ei ar putea fi ziua preferată a multora dintre noi.
Ziua somnului
După sărbătorile de iarnă, o zi dedicată somnului este mai mult decât binevenită. Somnul este o funcţie de bază a organismului uman care ne ajută să recâştigăm energie pentru ziua următoare, păstrându-ne mintea alertă şi gata de acţiune.
Deprivarea de somn poate avea consecinţe negative asupra organismului, de la riscul producerii unor accidente rutiere la deteriorarea proceselor cognitive sau, în cazul lipsei de somn pe o perioadă lungă, la probleme de sănătate cu potenţial mortal precum boli cardiace, infarct, ritm cardiac neregulat, accidente vasculare cerebrale, diabet.
Somnul este totodată unul dintre cele mai fascinante fenomene, iar cu cât cercetătorii îl analizează mai atent, cu atât se ivesc mai multe întrebări rămase încă fără răspuns.
În epoca contemporană însă, somnului nu i se mai acordă aceeaşi importanţă. Din punct de vedere istoric, oamenii au evoluat pentru a se trezi odată cu răsăritul Soarelui şi a merge la culcare când astrul apune.
Cercetătorii au descoperit dovezi care demonstrează existenţa acestui tipar în modul de acţiune al hormonilor de somn.
Creierul secretă hormoni de stres în cantităţi mari la răsăritul Soarelui şi substanţe care ajută la relaxare la apus. Cu toate acestea, vremurile moderne nu sunt generoase cu somnul. Nu mai avem parte de cele şapte până la nouă ore de care se pare că aveau parte strămoşii noştri în fiecare noapte.
Din cauza stresului şi a tiparelor muncii industrializate, cea mai mare parte a umanităţii experimentează deprivarea de somn.
O zi dedicată somnului (#FestivalofSleepDay) reprezintă o modalitate de a contracara această tendinţă şi de a sublinia importanţa somnului şi necesitatea lui pentru sănătate şi productivitate.
Ziua paiului de băut
Un obiect atât de simplu, dar fără de care milkshake-urile sau cafe-frappe-urile nu ar mai fi savurate cu aceeaşi plăcere, paiul pentru băut are propria sărbătoare, pe 3 ianuarie, zi în care, la 1888, inventatorul american Marvin C. Stone. a obţinut patentul unui pai confecţionat din hârtie şi învelit în parafină.
Istoria paiului este însă mult mai veche, iar sumerienii foloseau paie pentru a bea, cel mai probabil, bere care, la acea vreme, conţinea multe reziduuri provenite din procesul de fermentaţie. Câteva mii de ani mai târziu, pe la 1800, oamenii au început să folosească paie din secară întrucât erau ieftine şi moi, însă prezentau dezavantajul că se dezintegrau dacă erau lăsate în lichid.
Paiul de băut aşa cum îl ştim astăzi a fost inventat în 1888, când Marvin C. Stone, deranjat de gustul secarei care se amesteca cu cel al băuturii, a confecţionat un pai din hârtie răsucind o coală în jurul unui creion şi prinzându-i marginile cu lipici.
Ulterior, Stone şi-a rafinat invenţia construind o maşinărie care înveleşte partea exterioară a hârtiei în ceară pentru a-i conferi mai multă rezistenţă.
Un mod potrivit de a marca #DrinkingStrawDay este, cum altfel, decât a folosi paiul de câte ori consumăm băuturi pe parcursul zilei, fie că este vorba de sucul de portocale de la micul dejun, apa minerală de la prânz sau chiar vinul de seară.
Nu se recomandă, totuşi, utilizarea paielor de băut la băturile fierbinţi, precum cafeaua sau ceaiul, întrucât creşte temperatura acestora cu câteva grade.
De asemenea, în semn de respect pentru planetă, putem arunca paiele din plastic (a căror comercializare este oricum interzisă în Uniunea Europeană începând din 3 iulie 2021 potrivit directivei 904/2019) şi opta în schimb pentru cele metalice, care au avantajul de a putea fi folosite în repetate rânduri.
Ziua cântăririi greutăţii
Pierderea în greutate este adesea un obiectiv la începutul noului an, mulţi considerând că este momentul ideal pentru a începe un nou plan de slăbire. Mâncărurile de sărbători au devenit din ce în ce mai bogate şi mai abundente, iar cantitatea de calorii din grăsimi şi zahăr pe care oamenii tind să o consume în această perioadă a crescut vertiginos.
Pentru a începe să ”reparăm răul” făcut în această perioadă, ce poate fi mai motivant decât a avea curajul de a ne urca pe cântar şi a înfrunta realitatea? Weigh-In Day a fost creată în 2012 ca zi naţională de brandul american de cereale pentru micul dejun Special K cu scopul de a schimba modul în care oamenii gândesc şi vorbesc despre pierderea în greutate. #WeighInDay sărbătorită în fiecare an în prima zi de luni din ianuarie.
Ziua smereniei
Ziua smereniei (#HumiliationDay) celebrează atitudinea modestă, de recunoştinţă, iar în unele religii, o apropiere mai mare faţă de divinitate. Este o zi în care ne putem exprima recunoştinţa pentru tot ceea ce avem, a le mulţumi celor apropiaţi şi a-i mulţumi lui Dumnezeu în cazul în care suntem persoane religioase.
Este totodată o oportunitate de a atrage atenţia asupra fenomenului hărţuirii (bullying), remintind că umilirea altor persoane nu trebui niciodată tolerată.
Potrivit statisticilor, o persoană hărţuită are o probabilitate de nouă ori mai mare de a recurge la sinucidere decât o altă persoană care nu a fost victima acestui fenomen.
Nevoia unei zile dedicate smereniei şi recunoştinţei datează din vremea celebrului preşedinte al Statelor Unite Abraham Lincoln.
În 1863, Lincoln a scris Senatului susţinând că ţara are nevoie de o zi de recunoştinţă, post şi rugăciune pentru a se împăca cu Dumnezeu. Abraham Lincoln a spus că, deşi Statele Unite au crescut ‘numeric, în bogăţie şi putere ca nicio altă naţiune’, cetăţenii săi l-au uitat pe Dumnezeu şi mâna care le-a oferit pacea.
Ziua smereniei este un prilej de a conştientiza privilegiile de care avem parte şi a fi recunoscători pentru accesul la hrană, apă curentă şi adăpost.
