Australia are dintotdeauna o abordare dură privind intrarea în țară, aceasta incluzând găzduirea refugiaților în centre de detenție aflate pe alte insule și împiedicarea propriilor cetățeni să se întoarcă acasă în timpul pandemiei de COVID-19.
Djokovic, care nu s-a vaccinat împotriva coronavirusului, se confruntă cu perspectiva deportării după ce ministrul Imigrației Alex Hawke i-a revocat vineri viza pentru a doua oară, citând considerente de sănătate și ordine publică.
Însă jucătorul de tenis sârb nu este singura vedetă care a fost supusă unor tratamente dure din partea autorităților australiene.
Katie Hopkins, o cunoscută editorialistă britanică datorită polemicilor sale agresive, a fost deportată din Australia în vara anului trecut după ce a încălcat regulile de carantină.
În 2007, raperului american Snoop Dogg i-a fost refuzată intrarea în țară din cauza cazierului său penal.
Iar în 2017, autoritățile australiene au amenințat că îi vor eutanasia pe Pistol și Poo, cei doi câini ai lui Johnny Depp și Amber Heard, pe care cuplul i-a adus pe ascuns în țară la bordul avionului lor privat.
Câinii au supraviețuit însă căsnicia celor doi, în mod faimos, nu.
Novak Djokovic în Australia (FOTO: Dubreuil Corinne / Abaca Press / Profimedia)
Cazul lui Novak Djokovic
Saga Djokovic a început mai devreme în cursul acestei luni când a ajuns la Melbourne pentru a participa la Australian Open, sperând să scrie istorie ca primul bărbat care câștigă 21 de turnee de Grand Slam.
Însă acesta a ajuns să petreacă 4 nopți într-un hotel de detenție pentru imigranți după ce oficialii i-au anulat scutirea medicală de la regulile stricte de vaccinare ale Australiei și i-au anulat viza pentru prima oară.
Luni, acesta a câștigat o luptă în instanță pe motive de procedură, decizia judecătorului Anthony Kelly permițându-i să rămână în Australia, înainte ca ministrul Hawke să îi revoce din nou viza.
Djokovic a făcut apel dar a început să rămână fără timp și opțiuni.
Australia acordă puteri ample ministrului său pentru imigrație, mulți referindu-se la aceasta ca fiind „puteri dumnezeiești”. Hawke poate practic să treacă peste hotărârile instanțelor și să deporteze persoane, existând temeiuri foarte limitate pentru apel la deciziile sale.
„Australia a avut mereu politici extrem de codificate și puternic legiferate privind imigrația”, afirmă Kian Bone, un avocat specializat în migrație de la firma de avocatură australiană Macpherson Kelley.
„Comparativ cu alte țări, noi conferim puteri extraordinare ministrului migrației”, explică acesta.
Simbol din timpul „Australiei Albe” (FOTO: National Museum of Australia)
Scurtă istorie a Australiei
Istoria modernă a Australiei a început de cealaltă parte a unor reguli dure privind migrația, Imperiul Britanic trimițând zeci de mii de infractori către coloniile penale australiene timp de 80 de ani, înainte de a pune capăt acestei practici în 1868.
Când Australia și-a format primul său guvern federal în 1901, una dintre primele acțiuni ale sale a fost adoptarea Legii de Restricționare a Imigrației care în esență a fost redactată pentru a împiedica intrarea în țară a unor persoane de culoare din Asia, insulele din Pacific și alte locuri.
Așa-numita politică a „Australiei Albe” a continuat timp de decenii înainte ca ultimele sale prevederi să fie abrogate în anii 1970.
Una dintre victimele acestei politici a fost Lorenzo Gamboa, un filipino-american care s-a înrolat în armata Statelor Unite în 1941 și a fost evacuat în Australia înainte ca Filipinele să fie cucerite de Imperiul Japonez.
El s-a căsătorit cu o femeie din Australia și cuplul a avut doi copii. Însă când acesta a fost demobilizat și a încercat să se întoarcă în Australia, autoritățile i-au refuzat reședința permanentă și l-au forțat să părăsească țara.
Cazul său a provocat indignare în Filipine și a dus la o răcire majoră a relațiilor dintre cele două țări. Lui Gamboa i s-a permit în cele din urmă să se stabilească în Australia în 1952.
Jurnalistul Behrouz Boochani a fost încarcerat 6 ani într-un centru de detenție australian (FOTO: Behrouz Boochani)
De la „Australia Albă” la „Soluția pentru Pacific”
În 2001 autoritățile australiene au introdus „Soluția pentru Pacific”, politica prin care solicitanții de azil care au încercat să ajungă în Australia cu ambarcațiuni clandestine sunt trimiși în centre de detenție din Papua Noua Guinee și Nauru, nefiindu-le permis să rămână în Australia continentală.
Sute de solicitanți de azil au fost găzduiți pe aceste insule până când numărul lor a început să scadă în ultimii ani. Dar mulți încă rămân.
Jurnalistul Behrouz Boochani, care fugise din Iran, a fost ținut împotriva voinței sale pe insule timp de 6 ani. Folosind un telefon introdus în centrul de detenție pe ascuns, acesta a oferit detalii despre condițiile insalubre, grevele foamei și decesele cauzate de lipsa de acces la tratamente medicale și sinucideri.
Boochani a reușit în cele din urmă să scrie o carte, trimițând pe WhatsApp texte în limba parsi unui traducător. Numită „No Friend But the Mountains”, cartea a câștigat un prestigios premiu australian, Premiul Victorian pentru Literatură.
Însă jurnalistul nu a putut niciodată să călătorească în Australia pentru a-și ridica premiul. Boochani a reușit în 2019 să evadeze și a ajuns în Noua Zeelandă, țară în care locuiește și în prezent.
Scott Morrison, premierul Australiei (FOTO: STR / AFP / Profimedia Images)
Tensiuni cu Noua Zeelandă
Noua Zeelandă are legături apropiate cu vecina sa însă abordarea dură a Australiei privind imigrația a cauzat tensiuni, mai ales în ultimii ani după ce autoritățile australiene au început să implementeze politici mai stricte de deportare a infractorilor la Wellington.
Anul trecut Noua Zeelandă a acceptat cu mari rețineri repatrierea Suhayra Aden, o militantă a Statului Islamic reținută în Turcia, și a celor doi copii mici ai ei.
Aden a locuit pentru majoritatea vieții sale în Australia și era cetățeană a ambelor țări, atât a Australiei cât și a Noii Zeelande.
Însă Australia i-a revocat cetățenia în conformitate cu legea sa de combatere a terorismului și Noua Zeelandă a rămas cu toată responsabilitatea repatrierii femeii și a copiilor săi.
În pofida unor proteste oficiale din partea Noii Zeelande, guvernul australian condus de conservatorul Scott Morrison și-a menținut decizia.
El s-a arătat la fel de ferm și în cazul lui Djokovic.
„Guvernul Morrison este ferm dedicat protejării granițelor Australiei, mai ales în legătură cu pandemia de COVID-19”, a declarat Hawke într-un comunicat remis vineri.
