Scandalul facturilor în Coaliție. Cum își acoperă PNL și PSD ineficiența ● De unde venim: La originea organizării sanitare românești a stat mila pentru sărmani și scăpătați ● Lista sărbătorilor naționale, extinsă: Avem două noi zile naționale din acest an ● Oare de ce nu aplică oamenii la anunţul meu de recrutare? ● M-am plimbat două săptămâni cu certificatul verde al bunicii de 82 de ani. Nimeni nu și-a dat seama, nici măcar eu ● Fără politici coerente pronatalitate şi dacă exodul populaţiei nu este oprit, naţiunile din Europa de Est se îndreaptă pe tăcute spre extincţie ● Dobânda pe termen lung pentru România s-a dublat pe parcursul anului 2021 ● Industria a crescut în noiembrie: până la nivelul din urmă 4 ani ● Klaus Schwab: Previzionarea Guvernanței 4.0 ●Cine poartă vina reaprinderii fitilului inflaţiei: cetățenii au identificat trei potenţiale vinovaţi şi cauze ● Cum ne protejăm de inflație ● Ministrul Culturii promite un ajutor de 30 de milioane de euro pentru sectorul cultural, începând cu luna martie.
Mai exact, după cum scrie în Legea 18/2022, “se declară prima zi de duminică din luna iunie ca Ziua națională a supraviețuitorilor de cancer”. După cum îi definește legea, supraviețuitorii de cancer sunt persoanele care nu mai prezintă boala după încheierea tratamentului, persoanele care primesc în continuare tratament pentru a reduce riscul de recidivă a cancerului și persoanele care au boala sub control, au puține simptome și care primesc tratament pentru a gestiona cancerul ca boală cronică.
„În scopul marcării Zilei naționale a supraviețuitorilor de cancer se organizează, la nivel național și local, manifestări științifice, educative și cultural-artistice consacrate conștientizării și informării cetățenilor despre provocările și soluțiile privind îmbunătățirea calității și creșterea duratei de viață a supraviețuitorilor de cancer”, scrie avocatnet.ro
Sigur, mai ales dacă şi plăteşti pentru publicarea anunţului, ai interesul să măreşti la maximum impactul şi să-ţi optimizezi investiţia. În funcţie de cum îţi proiectezi şi cum redactezi anunţul, rezultatele sunt surprinzător de diferite de la un format la altul, ajungând să primeşti de două, trei sau cinci ori mai puţine aplicaţii, şi acelea de calitate mai proastă. Şi mulţi nu înţeleg de ce, mai ales când ei ştiu că sunt buni angajatori şi că joburile sunt atractive. Şi ca să fie şi mai complicat, dacă nu ai făcut bine anunţul de la început, cu greu poţi să te mai redresezi după aceea. Dacă republici anunţul de cinci ori, plătind încincit, deci, nu vei primi de cinci ori pe atât candidaţi, ci mult mai puţini. Şi chiar dacă republici un anunţ, dar a doua oară mult mai bine făcut, tot nu e la fel de eficient ca atunci când l-ai fi publicat o singură data, dar bine conceput din prima, scrie George Butunoiu pe blogul său din Adevarul.
M-am plimbat două săptămâni cu certificatul verde al bunicii de 82 de ani. Nimeni nu și-a dat seama, nici măcar eu. Ultimele două săptămâni de la finalul anului trecut, prins între cumpărăturile de Crăciun sau de Anul Nou și documentând mai multe materiale de presă, am intrat cu certificatul verde în mai toate centrele comerciale din Iași și în multe instituții publice. Am fost chiar și la un film, unde era dublu filtru: primul la intrare în mall, al doilea în cinematograf. Nimeni dintre cei care mi-au verificat certificatul de vaccinare nu a sesizat că, de fapt, nu Cătălin Hopulele, 32 de ani, le bântuia holurile, ci bunica mea, Vîrvara, de 82 de ani. Nu am făcut vreun experiment social sau vreo investigație incognito. O simplă eroare. După a treia doză, am generat din nou certificate verzi pentru mine și pentru bunica mea, în aplicația Guvernului. Când le-am descărcat, am încurcat PDF-urile între ele. Ba chiar mi-am salvat noul document în memoria telefonului cu numele „adevăratul certificat”, ca să fiu sigur că nu-l încurc cu precedentul, scrie Libertatea.
Fără politici coerente pronatalitate şi dacă exodul populaţiei nu este oprit, naţiunile din Europa de Est se îndreaptă pe tăcute spre extincţie. În timp ce preşedintele Vladimir Putin ameninţa cu război Ucraina, Rusia trecea prin cel mai mare dezastru care poate lovi o naţiune pe timp de pace. Din octombrie 2020 şi până în septembrie 2021, această ţară a pierdut aproape un milion de locuitori în ceea ce este cel mai mare declin natural al populaţiei de după al Doilea Război Mondial. Pandemia a contribuit la el, dar n-a făcut decât să acutizeze o tendinţă apărută după destrămarea URSS şi care va continua mult timp de-acum încolo. De aceea Rusia lui Putin, în timp ce-şi încordează muşchii ca să sperie Occidentul, se micşorează pe dinăuntru.
Însă declinul demografic macină fără zgomot şi ireversibil mai toate naţiunile est-europene, deşi unele au de mai mulţi ani politici profamilie şi de încurajare a naşterilor.
În ultimele săptămâni, mai multe institute de statistică din regiune au publicat rezultatele celor mai recente recensăminte, iar concluziile sunt demoralizatoare. Spre exemplu, populaţia Ungariei a înregistrat anul trecut cu cea mai accentuată scădere din ultimii 150 de ani ca efect al deceselor cauzate de pandemia de Covid-19. Aceasta cu toate că numărul de naşteri a fost cel mai mare din ultimul deceniu, potrivit ZF.
Dobânda pe termen lung pentru România s-a dublat pe parcursul anului 2021. Rata dobânzii pe termen lung pentru România a crescut din nou în luna decembrie 2021, până la 5,37%, potrivit datelor medii lunare publicate de Eurostat.
Practic, acest indicator critic pentru obligațiile asumate la contractarea de noi credite s-a dublat pe parcursul anului trecut, după ce în februarie 2021 coborâse la doar 2,65%.
Evoluția dobânzilor la noile credite luate „a la long” este similară cu trendul general din țările central-europene care sunt în afara Zonei Euro și au regim valutar similar cu al nostru, cu excepția Cehiei (care a „staționat” la 2,62%): Ungaria (de la 4,07% la 4,40%), Polonia (de la 3,12% la 3,35%), Croația (de la 0,32% la 0,38%), scrie cursdeguvernare.ro
Industria a crescut în noiembrie: până la nivelul din urmă 4 ani. România a consemnat în noiembrie 2021 o creștere a producției industriale față de luna precedentă, cu 5,4% pe seria brută, potrivit datelor comunicate de INS. Pe seria ajustată cu numărul de zile lucrătoare și sezonalitate, s-a consemnat o majorare de 2,5%, rezultat defavorizat de perioada din an.
Evoluția față de aceeași lună a anului precedent arată o revenire semnificativă, atât pe seria brută (+0,9%, de la -8,6% în octombrie), cât și pe seria ajustată cu numărul de zile lucrătoare și sezonalitate („doar” -1,9%, față de -6,1% în luna anterioară).
Creșterea industrială în noiembrie față de octombrie este ATIPICĂ în raport cu uzanța anilor anteriori, când trendul spre final de an era de scădere, scrie cursdeguvernare.ro
Klaus Schwab: Previzionarea Guvernanței 4.0. În 2022, pandemia de COVID-19 și nenumăratele crize pe care le-a generat ar putea începe în sfârșit să se retragă. Dar chiar și în cel mai bun scenariu, avem în fața noastră un tsunami de noi provocări – de la eșecul acțiunii climatice până la erodarea coeziunii sociale. Abordarea acestora va impune ca liderii să adopte un model diferit de guvernare. Când instituțiile noastre sunt bine guvernate, le acordăm puțină atenție. Sunt pur și simplu o infrastructură invizibilă care susține economia și aproape toate aspectele ordinii sociale. Iar guvernarea „destul de bună” din a doua jumătate a secolului al XX-lea a permis creșterea veniturilor și pacea socială.
Astăzi, însă, mulți oameni și-au pierdut încrederea în liderii lor. Confruntați cu riscuri tot mai mari și cu eșecul nostru colectiv de a le aborda, am început să căutăm vinovați. Unii arată cu degetul către lideri politici inepți, alții dau vina pe directorii generali de tip „Davos Man” (“Omul de la Davos”), iar o minoritate disperată, în creștere, vede o conspirație de elită în spatele nenorocirilor actuale. Adevărul este mai complicat. În centrul eșecului nostru de a prevedea și gestiona riscurile globale – nu numai schimbările climatice și adâncirea diviziunilor sociale, ci și recrudescența bolilor infecțioase, crizele datoriilor și reglementarea inadecvată a tehnologiei – se află o problemă nerezolvată a guvernanței globale. Instituțiile noastre și conducerea lor nu mai sunt potrivite scopului. Tindem să privim istoria ca pe o serie de evenimente mari și bruște, asemănătoare cutremurelor. Dar degradarea guvernanței globale a fost în mare parte un caz de eroziune treptată, scrie financialintelligence.ro
Cine poartă vina reaprinderii fitilului inflaţiei: cetățenii au identificat trei potenţiale vinovaţi şi cauze – politicienii, pandemia și corporațiile ”hulpave”. Inflația anuală a României a urcat în decembrie 2021 la 8,19% cea mai mare valoare din 2005 încoace. Dar România nu este singură: Polonia a afișat o inflație anuală de 8,6%, Statele Unite 7%, iar Germania 5,3%. În timp ce în Europa, principalul motor al inflației este creșterea abruptă a prețurilor la gazele naturale, în SUA principalul factor este creșterea prețurilor la benzină, consideră Bogdan Maioreanum analistul eToro pentru România. Un sondaj recent realizat în Statele Unite arată că, în ceea ce privește cauzele acestei creșteri bruște a prețurilor, experții și cetățenii obișnuiți au opinii diferite. În timp ce experții încearcă să pună datele în teorii economice, cetățenii pun efectele inflației în relatări care dau vina pe guvern, pandemie și companii, scrie FinEco24News
Cum ne protejăm de inflație. Știm cu toții că inflația erodează economiile. Prin urmare, trebuie să utilizam diverse strategii pentru a proteja valoarea reală a economiilor. Sunt mai multe strategii pe care le putem utiliza. Însă aceste strategii nu asigură o protecție completa și au atașat si riscul aferent. De asemenea, trebuie să ținem cont că într-un mediu inflaționist, veniturile și randamentele tind să crească, însă o mare parte din această creștere este doar iluzie monetară. Pentru a o elimina, aceste creșteri de venituri trebuie să le comparăm cu rata inflației din perioada realizării lor.
Cum ne protejăm de inflație. Ce active putem utiliza și de care trebuie să ne ferim?, se întreabă Adrian Codirlasu pe project-e.ro
Ministrul Culturii promite un ajutor de 30 de milioane de euro pentru sectorul cultural, începând cu luna martie. Ministrul Lucian Romașcanu a răspuns azi protestului care a avut loc în weekend, de Ziua Culturii, în fața guvernului, sub numele “Ziua Culturii Invizibile”.
Acesta le-a transmis lucrătorilor din industria de spectacole că nu sunt invizibili și că le-a ascultat cererile. Ministrul a promis o primă tranșă a ajutorului pentru sectorul cultural, începând cu luna martie 2022, cel târziu, precum și prelungirea acordării indemizației lunare pentru cei care aveau contracte de drepturi de autor înainte de pandemie, iar munca lor a fost anulată de criză.
Momentan nu a anunțat cum vor fi acordați banii pentru industrie, acesta fiind un subiect îndelung discutat încă din primul an de pandemie, scrie Cultura la dubă.
