Cum poate o escaladare a crizei din Ucraina sau, și mai rău, un posibil război să afecteze UE și economia zonei euro? Această întrebare preocupă oficialii de la Bruxelles, Frankfurt și din cele „27” de state membre, mai ales după recentul „semnal de alarmă” tras de Christine Lagarde, care a vorbit despre „nori geopolitici” asupra economiilor europene.
„Norii geopolitici care există deasupra Europei, dacă vor aduce o furtună, vor avea, fără îndoială, un impact asupra prețurilor la energie și, prin intermediul lor, asupra întregii game de prețuri ale bunurilor”, a spus președinta BCE – care, în mod evident, face parte dintre cei care speră că întâlnirea lui Emmanuel Macron cu Vladimir Putin și „maratonul” diplomatic întreprins în general de UE vor da roade și vor preveni ceea ce este mai rău.
Încercând să răspundă la această întrebare, Reuters a analizat posibilele consecințe – inclusiv posibilitatea de a impune sancțiuni Rusiei, care este unul dintre principalii parteneri comerciali și energetici ai UE.
Inflația
Potrivit agenției internaționale de presă, un război, chiar și unul restrâns, ar duce automat la creșterea prețurilor la combustibil și energie, precum și a prețurilor la alimente. Mai ales în cazul în care Moscova ar decide să închidă robinetele, chiar și pentru o perioadă.
Un raport al Bank of America estimează că o astfel de evoluție ar adăuga un punct procentual la inflație în cursul anului 2022, iar în ceea ce privește PIB-ul, impactul este estimat la aproximativ 0,5%.
De asemenea, se știe că 41% din importurile de gaze în UE și 27% din importurile de petrol provin din Rusia. În același timp, Ucraina a exportat anul trecut peste 33 de milioane de tone de cereale, dintre care o mare parte a mers în Europa, ceea ce înseamnă că ar putea exista și o problemă în lanțul de aprovizionare.
Comerț și investiții
În cazul în care Rusia, în cadrul contramăsurilor pe care le-ar putea lua, va decide să întrerupă toate importurile din UE, o astfel de situație va viza mărfuri în valoare de 80 de miliarde de euro pe an, care reprezintă 0,6% din PIB-ul celor „27” de state membre UE. Țările care vor fi cele mai afectate sunt Germania, Țările de Jos, Italia, Polonia și Franța.
De asemenea, se semnalează că va exista un risc pentru investițiile europene în Rusia, în valoare de 311,4 miliarde de euro, UE fiind cel mai mare investitor străin din țară. În schimb, Rusia a investit în total 136 de miliarde de euro în UE.
Drept urmare, o ruptură între cei doi vecini va avea probabil consecințe negative semnificative pentru ambele părți – spre deosebire de SUA, ale căror relații economice și comerciale cu Rusia sunt practic neglijabile.
Reacția BCE
În condițiile în care inflația se situează deja la niveluri record de 5,1%, presiunea asupra lui Lagarde și a conducerii Băncii Centrale Europene pentru a proceda la o creștere a ratelor dobânzilor și a înăspri politica monetară în general s-ar intensifica în cazul unui război.
Cu toate acestea, după cum notează Neil Shearing de la Capital Economics, „politica monetară nu poate face prea multe astfel încât să influențeze prețurile energiei”.
Până la urmă, după cum adaugă el, „în timp ce o creștere a prețurilor la energie ar crește și inflația pe termen scurt, toți ceilalți parametri rămânând neschimbați, pe termen mediu efectele asupra veniturilor reale ar fi deflaționiste”.
Preluare Oikonomikos Tachydromos și Rador
