Partidul s-a născut în 2009 ca un act de protest împotriva politicii tradiționale și a ajuns la putere în 2018. Dar a pierdut din forţă și acum un tribunal a suspendat alegerea liderului, scrie Diario de Noticias, citat de Rador.
Cel mai recent eșec pentru Mișcarea 5 Stele (M5S, sigla în original), care a fost cel mai votat în legislativul din 2018 în Italia, dar care pierde din forţă, a venit nu din partea alegătorilor, ci a justiției.
Un tribunal din Napoli a suspendat săptămâna aceasta alegerea fostului prim-ministru Giuseppe Conte ca lider al M5S, care a avut loc în luna august a anului trecut. Asta la câteva zile după ce șeful diplomației italiene, Luigi di Maio, a părăsit consiliul director, susținând că vrea „libertate” pentru a critica ceea ce el consideră a fi greșit în partid. „Nu putem nega, situația este foarte complicată”, a declarat fondatorul M5S, Beppe Grillo, pe rețelele de socializare.
Decizia tribunalului a fost luată la cererea a trei militanţi, care s-au plâns că nu au putut participa la alegerile interne. La acea vreme, M5S încetase deja să mai folosească platforma Rousseau, simbol al democrației directe care a marcat formarea sa încă de la înființare, în octombrie 2009, și care le permitea militanților să voteze online cele mai importante decizii ale partidului. Toate acestea pentru că administratorii platformei se plângeau de lipsa plăților din partea membrilor aleşu ai partidului, care trebuiau să plătească 300 de euro pe lună, susținând că exista deja o datorie de 450.
000 de euro (partidul a negat această sumă).
M5S a fost supus unui proces de renovare. Mișcarea populistă și antisistem creată de umoristul Beppe Grillo ca un act de protest împotriva politicii tradiționale și-a căutat nișa în politica italiană. La alegerile din martie 2018, mișcarea a primit peste zece milioane de voturi (33%) și a devenit cel mai mare partid din Camera Deputaților, dublându-și practic prezența în Cameră la 227 de reprezentanți.
Şi în Senat, a câștigat cu 58 de membri aleși mai mult decât la alegerile din 2013, ajungând la 112.
Partidul a intrat apoi într-un guvern de coaliție cu al doilea cel mai votat, Liga (de extremă-dreapta), într-o alianță improbabilă condusă de tehnocratul independent Conte. Experiența nu a durat mult, dar în 2019 M5S a ajuns să încheie o nouă alianță cu Partidul Democrat (PD, centru-stânga), iar Conte a rămas la putere.
Pandemia de COVID-19 și impactul economic au avut însă consecințe politice și primul-ministru avea să demisioneze în cele din urmă după ce a pierdut un vot în Senat, făcând loc guvernului de uniune condus de Mario Draghi – care cuprinde toate partidele din Parlament, cu excepţia a extremei-drepte din Fraţii Italiei.
Dezbaterea dacă M5S ar trebui să susțină sau nu guvernul lui Draghi a fost una dintre cele care au divizat partidul – militanții au votat da pe platforma Rousseau, dar unii senatori au votat nu, ducând la excluderea lor.
Nu au fost primii, partidul suferind și mai multe dezertări. Partidul rămâne cel mai mare din Parlament, dar acum are doar 158 de deputați și 73 de senatori. Iar scenariul nu este cel mai bun pentru alegerile programate în 2023: la începutul lunii februarie susţinerea sa în sondaje scăzuse la aproximativ 15%, în urma PD, a Fraților Italiei și Ligii.
În toiul haosului, la jumătatea anului trecut, Grillo – care a părăsit conducerea în 2017, dar care rămâne un fel de garant al partidului – l-a invitat pe Conte să „refondeze” mișcarea care nu avea lider.
Di Maio, care i-a urmat, plecase în ianuarie 2020, iar partidul era în mâinile unui lider interimar, Vito Crimi. Alegerile interne din august au rezolvat situația, Conte având sprijinul a 92% dintre militanții care au votat, la o zi după ce au aprobat noul statut al partidului.
Printre schimbările pe care Conte le-a introdus se numără, de exemplu, ideea de a crea o structură de putere de sus în jos și chiar de a avea un sediu oficial.
Mai mult, în luna noiembrie, M5S a spart o altă barieră, înregistrându-se oficial ca partid politic și deschizând astfel ușa pentru a primi donații din impozitele contribuabililor – aceştia pot alege să-și îndrepte o parte din impozitele lor către un partid politic în loc să-l dea statului.
Tribunalul a decis, însă, suspendarea modificărilor din statut și alegerea ulterioară a lui Conte, considerând că au existat „vicii grave” în procesul decizional și că 80.
000 de noi membri au fost excluși de la un vot care nu a atins cvorumul necesar (jumătate a militanților). Cei care au depus plângeri consideră că decizia tribunalului restabilește principiul participării tuturor, în speranța unui nou proces deschis.
Încă nu este clar, totuşi, ce va face partidul acum sau dacă divizările interne, accentuate de procesul de realegere a președintelui Sergio Mattarella, ar putea duce la noi scindări.
Conte a dorit să meargă înainte cu o candidată, dar Di Maio nu a fost de acord. La sfârşitul săptămânii, acesta a ales să demisioneze din funcția de șef al comisiei care garantează respectarea statutelor și care validează candidații pentru funcții naționale și locale. „Vreau să am libertatea de a ridica mâna și de a spune ce este greșit sau ce poate fi îmbunătățit”, a declarat acesta. (Rador)
