Noile modificări la legea vânătorii, declarate constituționale de către Curtea Constituțională / Noua lege ar permite decimarea a zeci de specii de păsări migratoare

Noua lege a vânătorii este constituțională, a decis miercuri Curtea Constituțională, care a respins o sesizare a USR, reclamând că noile reglementări pot duce la decimarea unor specii de păsări migratoare. Și Societatea Ornitologică Română a atras atenția asupra noile modificării aduse actului normativ, care prevăd cote zilnice de vânătoare de zeci de ori mai mari pentru speciile de păsări migratoare, în timp ce perioada pentru obținerea calității de vânător va fi mai scurtă.

Garlite mariFoto: Sebastian Bugariu

CCR a anunțat că a respins, cu majoritate de voturi, ca inadmisibilă obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr.407/2006, formulată de 23 de senatori USR.

Unul dintre motivele invocate de USR în sesizarea către CCR vizează Directiva Parlamentului European şi a Consiliului privind conservarea păsărilor sălbatice.

Argumentele aduse de USR în sesizarea către Curtea Constituțională

Parlamentarii USR arătau, în sesizarea către CCR, că noile reglementări pot duce la decimarea unor specii de păsări migratoare:

• „Noua formă a legii prevede modificări substanţiale care, odată intrate în vigoare, vor avea efecte devastatoare asupra biodiversităţii, incompatibile cu obligaţia pozitivă a statului de a asigura protecţia mediului, inclusiv prin protecţia biodiversităţii.
• Încălcarea textelor constituţionale reiese prin renunţarea la sistemul de cote de vânătoare anuale pentru speciile de păsări migratoare şi înlocuirea acestuia cu un sistem aleatoriu pe baza unui număr maxim admis zilnic, din fiecare specie, pentru fiecare vânător, cât şi prin diminuarea timpului de stagiatură necesar dobândirii calităţii de vânător.
• În România sunt aproximativ 70.000 de vânători, la care se pot adăuga alte mii de vânători străini care sunt invitaţi de asociaţiile româneşti. Într-o simulare în care numai 2.000 de vânători (ceva mai puţin de 3% din vânătorii români) vânează numărul maxim de păsări/zi în perioada sezonului de vânătoare, rezultă că, într-un an, s-ar putea vâna întregul efectiv populaţional al mai multor specii de păsări care folosesc teritoriul României pentru cuibărit, pasaj sau iernare, mai arată sursa menţionată.
• De exemplu, s-ar permite vânarea a 3.660.000 de exemplare din specia gâscă de vară, în condiţiile în care, populaţia în timpul pasajelor este estimată la 6.110-16.162 exemplare, iar populaţia care iernează la noi este de 4.598-12.510 exemplare (populaţia cuibăritoare din Europa este formată din 120.000-190.000 de perechi.
• Dacă în forma iniţială a legii, pentru specia Anser albifrons, gârliţa mare, cota anuală prevăzută era de circa 50.000 de indivizi, în noua formă a legii cotă anuală este înlocuită cu o cotă zilnică de 10 exemplare pentru fiecare vânător în parte. Astfel, se estimează că pentru gârliţa mare, într-un sezon de vânătoare, se poate ajunge în noua formă la o cifră de 865.920 de exemplare recoltate, ceea ce este de peste 17 ori mai multe decât în forma iniţială a legii.
• Legat de scurtarea de la 1 an la doar 6 luni a stagiului de pregătire al candidaturii la obţinerea permisului permanent de vânătoare, măsura are consecinţă directă faptul că timpul foarte scurt de pregătire a viitorilor vânători nu reprezintă o garanţie suficientă că le va permite acestora să fie apţi să recunoască speciile de păsări care nu se pot vâna şi a speciilor care se vânează, dar sunt asemănătoare cu speciile cinegetice”.

Principalele modificări aduse legii vânătorii

După adoptarea noilor modificări, Societatea Ornitologică Română i-a cerut președintelui Klaus Iohannis să nu promulge actul normativ, spunând că este „una dintre cele mai dăunătoare legi ale vânătorii care au existat vreodată în legislația românească”.

Societatea Ornitologică a atras atenția că noua formă a legii prevede două modificări importante care, odată intrate în vigoare, ar avea efecte majore asupra biodiversității:

• Renunțarea la sistemul de cote de vânătoare anuale pentru speciile de păsări migratoare și înlocuirea acestuia cu un număr maxim admis zilnic, din fiecare specie, pentru fiecare vânător.
• Diminuarea timpului de stagiatură necesar dobândirii calității de vânător.

„Cote de vânătoare de zeci de ori mai mari la multe specii”

Potrivit Societății Ornitologice, prin renunțarea la sistemul de cote anuale pentru speciile de păsări vizate și înlocuirea acestuia cu un număr maxim admis pe zi, din fiecare specie, pentru fiecare vânător, s-ar decima zeci de specii de păsări, precum gârlița mare, turturica sau ciocârlia de câmp.

Conform sursei citate, aceste cote zilnice din noua lege nu prevăd un număr maxim anual de păsări colectate, așa cum era specificat în vechea Lege a vânătorii. Astfel, conform noilor reglementări, numărul anual de păsări vânate crește exponențial.

În plus, nu există alte reglementări pentru aceste cote, cum ar fi numărul de zile în care se poate practica vânătoarea pentru o anumită specie.

Motivul principal pentru care Societatea Ornitologică Română se opune sistemului de cote zilnice în România este că acesta nu prevede o cotă maximă de recoltare pe sezon, ci este o funcție matematică deschisă care depinde doar de numărul de vânători din teren. De asemenea, cotele propuse nu provin din studii științifice care să ia în calcul impactul lor pentru populațiile speciilor cinegetice și nici din studiile care sunt cerute (OUG 57/2007, anexa 8) pentru asigurarea protecției, managementului și utilizării durabile a populațiilor speciilor de păsări.

Referitor la stabilirea cotelor anuale de vânătoare și la pregătirea de care trebuie să beneficieze cei care practică vânătoarea în teren, Societatea Ornitologică Română susține:

• Calcularea unor cote anuale de recoltă bazate pe metode științifice care să nu afecteze semnificativ populațiile speciilor de păsări admise la vânătoare,
• Cotă 0 pentru orice specie care dobândește un statut de conservare de specie periclitată conform IUCN (Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii) la nivel național, european sau global,
• Reducerea cotelor pentru speciile care au o tendință populațională descrescătoare,
• Dobândirea dreptului de vânător după un stagiu de 1 an de cursuri de recunoaștere a speciilor cu pregătire atât practică, cât și teoretică și susținerea unui examen acreditat, pe lângă obligațiile care sunt cerute în prezent în Legea vânătorii,
• Implementarea unor soluții informatice de monitorizare a activității de vânătoare, în care să fie înregistrate și autentificate recoltele zilnice.

„Timpul foarte scurt de pregătire a viitorilor vânători nu le permite acestora să recunoască speciile de păsări care nu se pot vâna”

Legat de a doua modificare importantă adusă de noua Lege a vânătorii – reducerea perioadei de stagiu pentru obținerea permisului de vânător, de la un an la șase luni – SOR a atras atenția în mai multe rânduri că o astfel de prevedere reprezintă un factor suplimentar de pericol atât pentru speciile protejate, cât și pentru speciile admise la vânătoare.

• „Timpul foarte scurt de pregătire a viitorilor vânători nu le permite acestora să recunoască speciile de păsări care nu se pot vâna. Nici în acest moment nu se cere nicio pregătire de specialitate a pretendenților la titlul de vânător și nu este prevăzut un examen serios de identificare a speciilor de păsări din România, atât a celor cinegetice, cât și a speciilor care nu se vânează, dar sunt asemănătoare cu speciile cinegetice.
• De exemplu, un proaspăt vânător poate ieși la vânătoare de ciocârlii de câmp, fără cunoștințe de bază referitoare la identificarea acestei specii, în condițiile în care în țara noastră există: ciocârlii de câmp, ciocârlii de Bărăgan, ciocârlii de pădure, ciocârlan și ciocârlii de stol. Toate aceste specii sunt foarte asemănătoare, însă doar una poate fi vânată: ciocârlia de câmp (Alauda arvensis).
• În consecință, solicităm ca permisul de vânător să fie eliberat abia după un stagiu de 1 an de cursuri de recunoaștere a speciilor, cu pregătire practică și teoretică și susținerea unui examen acreditat, pe lângă obligațiile care sunt cerute în prezent în Legea vânătorii”, a explicat directorul de conservare al SOR, Ciprian Fântână.