De câte ore de studiu are nevoie un ucrainean ca să înțeleagă și să vorbească româna? Cât de diferite sunt, în realitate, limbile ucraineană și rusă?

​Am încercat să răspundem la întrebările din titlu cu ajutorul unor oameni care organizează cursuri gratuite de limba română și engleză pentru refugiații ucraineni ce au venit în România după izbucnirea războiului.

Refugiati ucraineni la Isaccea, RomaniaFoto: ABACA / Abaca Press / Profimedia

De la începutul războiului, au existat foarte multe inițiative ale unor români obișnuiți, antreprenori sau ONG-uri pentru a-i ajuta pe ucrainenii care au venit în România după izbucnirea războiului. Hoteluri și pensiuni s-au oferit să-i cazeze gratis, mai multe restaurante gătesc sau oferă mese calde pentru ucraineni, firme de transport private s-au oferit să-i ducă fără bani în orașele din România sau chiar din afară în care aceștia au rude.

Printre aceste inițiative am descoperit și un centru de limbi străine, EUCOM, care organizează cursuri de limbile română și engleză pentru refugiații ucraineni, cursuri care i-ar putea ajuta să se integreze mai bine aici sau să-și găsească un loc de muncă.

Cursurile se desfășoară în format online, sub îndrumarea trainerului Inna Dobre, care are origini ucrainene. „Ne-am dorit să organizăm acest cursuri pentru a fi o punte între lumi și între culturi”, ne spune Delia Dragomir, CEDO-ul companiei.

„Limba poate fi un impediment în găsirea unui loc de muncă”

Decizia de a oferi aceste cursuri refugiaților a fost luată după ce Delia a văzut că în România sunt o mulțime de refugiați care rămân aici pentru a se adăposti de război și își caută joburi.

„Am văzut o mulțime de anunțuri online ale ucrainenilor care își caută de lucru în țara noastră. Limba poate fi un impediment în găsirea unui loc de muncă. De aceea, sperăm ca prin cursurile de română, respectiv engleză, pe care le oferim gratuit, să îi putem ajuta să se acomodeze mai ușor aici și le creștem șansele de a-și găsi un job”.

Delia îmi spune că până acum s-au înscris în jur de 50 de persoane. Cursurile se desfășoară doar online. „Deocamdată nu avem capacitatea de a acomoda cursuri offline, având în vedere că întreaga noastră activitate ne-o desfășurăm doar la sediul clienților noștri. Iar acum, de când cu restricțiile impuse de pandemie, am lucrat exclusiv online.”

În mod surprinzător majoritatea persoanelor înscrise au optat pentru cursul de limba română, îmi dezvăluie Delia.

„Atunci când te relochezi în altă țară, un pas important este să înveți limba țării unde locuiești, și ne bucurăm să asigurăm acest prim pas pentru ucrainenii care au fost nevoiți să își caute refugiu în țara noastră”.

Tot ea povestește că unul dintre motivele pentru care refugiații au ales mai mult română poate fi și pentru că e o limbă mai apropiată de a lor decât engleza. „Cred că româna este mai ușor de asimilat pentru un ucrainean, având în vedere că în limba noastră are totuși influențe slavone. De asemenea, prin proximitatea de țara noastră, ucrainenii s-au „întâlnit” mai des cu limba română.”

„Pentru nivelul conversațional este suficient un modul de 20 de ședințe”

După 20 de ședință (a câte două ore), orice ucrainean s-ar putea înțelege cu un român, în limba noastră. „Pentru nivel conversațional, adică pentru a se descurca la magazin, pentru a purta o conversație cu un coleg de muncă, vecin, gazdă, pentru a se integra, a-și faca noi cunoștințe, a avea cunoștințe de bază legate de susținerea unui scurt interviu, este suficient să parcurgă un modul de 20 de ședințe.

Metodele folosite de noi merg foarte mult spre personalizare, în funcție de nevoia grupului de cursanți, pe învățarea altfel, nu ca la școală, pe a construi cu creativitate conținut și cursuri care atrag și implică foarte mult participantul.” Pe de altă parte, pentru a putea putea susține un interviu de angajare cu folosirea unor exemple care conțin termeni tehnici, Delia spune că este nevoie să stăpânească foarte bine partea de vocabular, iar acest lucru poate fi adresat într-un număr mai mare de ședințe, dublu sau chiar triplu față de modulul de tip „Ghid de conversație”.

Cât de diferite sunt limbile rusă și ucraineană?

Cursurile pentru ucraineni se desfășoară sub îndrumarea trainerului Inna Dobre, ucraineană de origine. Ea trăiește în România de 30 de ani și face parte din echipa EUCOM din 2013. Are prieteni și familie în Ucraina, iar o parte din membrii familiei erau încă acolo când a început războiul. Ulterior, Inna a reușit să îi aducă în România. Inna spune că ucrainenii se descurcă și se adaptează ușor oricăror condiții. Războiul a avut un impact mare asupra ei, din punct de vedere psihic, emoțional, și este foarte îngrijorată, deoarece orașul în care ea s-a născut a fost ras de pe fața pământului.

Multe dintre rudele sale au părăsit Ucraina, totuși cu speranța reîntoarcerii după război și cu gândul reconstrucției a ceea ce au pierdut. Așa cum o descrie Inna, Ucraina de dinainte de război, deși o țară cu economie în curs de dezvoltare, era o țară în care oamenii trăiau liberi, puteau să-și facă o afacere proprie, inclusiv fiicele Innei, educatoare de meserie, își deschiseseră o grădiniță particulară și lucrurile mergeau bine pentru ele.

Inna ne explică și care sunt diferențele dintre limbile ucraineană și rusă, deoarece pentru noi, românii, cele două limbi pot să pară la fel la o primă vedere / ascultare.

„Între cele două limbi există multe cuvinte omonime, iar terminațiile substantivelor sunt foarte asemănătoare, în ucraineană și rusă. Adesea diferă doar prin câteva litere, deoarece sunete diferite sunt exprimate cu litere diferite în cele două limbi. De exemplu: мати – мать (mamă), ніс – нос (nas)”, spune Inna.

Tot ea ne indică faptul că rusa are și cuvinte încorporate din alte limbi precum franceza, germana, italiana, pe când ucraineană nu are prea multe.

„În ceea ce privește accentul, ucrainienii au o intonație mai puternică decât vorbitorii de rusă. Chiar dacă pe teritoriul Ucrainei sunt vorbitori și de limba rusă, rușii nu folosesc și nici nu prea știu să vorbească limba ucraineană, deci ucrainenii înțeleg ambele limbi, pe când rușii nu s-ar înțelege la fel de bine cu un ucrainean în limba lui.”