Vacanțele românilor, între pandemie și războiul din Ucraina. Ce trebuie să știm dacă vrem să ne facem planuri de plecare, de la experți și proprietari în turism

​Am vrut să aflu cum s-a schimbat raportarea românilor la vacanțe, după pandemie și în toiul războiului din Ucraina, și cum se anunță 2022, atât în plan local, cât și internațional, așa că am stat de vorbă cu experți din domeniu și cu proprietari de afaceri în turism din România.

Breb, Maramures, RomaniaFoto: Alamy / Profimedia

În ultimii doi ani, turismul a fost puternic afectat de pandemie, iar atât companiile de travel, cât și oamenii au fost nevoiți să se adapteze la noile condiții. Odată cu ridicarea restricțiilor, s-a ivit și un sentiment de libertate în rândul doritorilor de vacanță, deoarece au putut circula fără probleme în afara țării.

În România, mulți dintre cei care au ales concediile locale până acum, și-au extins aria de interes. Planurile de viitor n-au durat mult și s-au schimbat din nou, atunci când a început războiul din Ucraina. Proximitatea țării noastre față de zona de conflict, cât și schimbările economice vizibile și creșterea prețurilor au contribuit la noi comportamente din partea consumatorilor.

„Anul 2022 a început pe un trend ascendent”

Răzvan Pascu, antreprenor și consultant în turism, este de părere că anul 2022 a început cu un trend ascendent în ceea ce privește intenția românilor de a călători, chiar dacă „e încă timpuriu să vorbim despre evoluția călătoriilor românilor din această primăvară.” Comparativ cu 2019, continuă expertul, mai sunt de recuperat aproximativ 30 de procente la nivel de zboruri și pachete turistice rezervate.

În 2021, dorința românilor de vacanțe a fost una ridicată, adaugă Mădălina Nițescu, sales manager în cadrul companiei Christian Tour, deși mulți aveau temeri și solicitau multe informații cu privire la condițiile de călătorie.

„Agențiile funcționau în parte parte ca birou de informații, dar acum situația este „mai relaxată”, clienții s-au obișnuit cu toate aceste condiții, iar decizia de cumpărare a unei vacanțe a crescut”, explică ea. Mai mult, susține Mădălina, vânzările din primăvara anului 2022 au crescut cu 50% față de 2021.

Situație se schimbă însă dacă vorbim despre turismul local. Radu Fusea, fondatorul Travlocals.com, prima platformă de booking ce reunește cazări și experiențe locale și rurale din România în case tradiționale şi restaurate, conace vechi, cabane, căsuțe în copac sau glampinguri, spune că pe nișa lor de servicii premium, destinate grupurilor relativ reduse, numărul de turiști a scăzut în primăvara anului curent, față de anul trecut.

„Prin comparație cu anul 2021, cu siguranță numărul turiștilor a scăzut”

Florin Vale, proprietarul „Casa din Vale Breb” din Maramureș, spune că este obișnuit cu numărul scăzut de turiști din această perioadă, deoarece februarie și martie sunt luni pentru „turiștii de iarnă, care vin pentru schi la pârtiile din Cavnic”, iar perioada de acum este una „intermediară, în care oamenii se pregătesc de mini-vacanța de Paște, urmată de 1 Mai și apoi de concediile de vară.

Este o perioada mai slabă, însă normală pentru această perioadă. De obicei sezonul începe odată cu Paștele. Din fericire, noi avem închiriate toate casele pentru sărbătorile Pascale și chiar am mai avut cereri în ultima perioadă.”

În alt colț al României, în Suceava, Marcel Mîndrescu, profesor de geografie în cadrul Universității Suceava și proprietar al Cabanei Fluturica din Cârlibaba, este de părere că numărul turiștilor a scăzut, prin comparație cu 2021. Într-adevăr, adaugă el, sezonul de iarnă a fost unul profitabil, dar odată cu închiderea acestuia, lucrurile s-au schimbat.

„Din experiența personală, perioada dintre încheierea sezonului de iarnă (cu posibilitatea practicării sporturilor de iarnă) și Paștele ortodox reprezintă perioada cu cea mai scăzută afluență a turiștilor. Anul acesta s-a suprapus și pe incertitudinile geopolitice și economice.”

„Războiul din Ucraina a avut un impact major asupra călătoriilor”

Impactul războiului a fost puternic și asupra călătoriilor la români. „Nu cred că au ales să strângă banii în loc să investească în vacanțe, ci mai degrabă cred că atmosfera din ultima perioadă a fost una apăsătoare, iar efectele ei s-au simțit nu doar în turism, ci în mai multe nișe”, spune Radu Fusea.

El susține că „am fost oarecum evitați și de turiștii străini”, în timp ce românii au preferat să se detașeze de zona asta și să călătorească în străinătate. Cu toate astea, Radu subliniază că în ultima perioadă lucrurile s-au mai calmat și că ne îndreptăm spre o normalitate, cea dinainte de pandemie.

„În nișa noastră nu e tocmai o veste bună, dar gazdele trebuie să conștientizeze că performanțele extraordinare din pandemie mai pot fi aduse doar de o altă pandemie”, spune Fusea.

Mădălina Nițescu confirmă impactul major al războiului, dar nu în luna februarie, când fluxul și solicitările clienților erau în creștere foarte mare, ci în primele două săptămâni din martie.

„Oamenii au fost influențați de știrile din media, însă chiar dacă vânzările de vacanțe au stagnat, clienții care aveau deja rezervări nu și le-au anulat. A fost și o perioadă în care am oferit mai multă consultanță celor care au dorit să rămână în stand-by până la „finalizarea conflictului”.

După două săptămâni de stagnare, lumea s-a „obișnuit”, iar rezervările au revenit la normal, lucru care ne bucură foarte tare”, precizează ea. În mod cert lucrurile ar fi stat mai bine dacă nu ar fi intervenit situația din Ucraina, susține și Răzvan Pascu, context care a generat o temere a românilor de a face planuri concrete de călătorii.

„Perioada februarie-martie, cunoscută în turism ca perioada de rezervări early booking, când mii de oameni își făceau rezervări pentru vară, a impactat negativ rezultatele acestui început de an în turism. Pur și simplu totul s-a oprit cam trei săptămâni”, spune expertul.

Pascu vorbește despre cum, în prezent, lucrurile se reașează, iar turiștii își îndreaptă atenția spre city-break-uri, vacanțe aproape inexistente în perioada pandemiei; „din ce am putut observa, românii iau în calcul și orașe mai mici, nu doar marile capitale.” Antreprenorul aduce în discuție și scumpirile generate de criză, de la alimente și combustibil, la energie și inflație.

„Totul este mai scump, iar aici intră inclusiv vacanțele și mai ales biletele de avion. Se observă creșteri și de 30%, dar și cererea este în creștere. Am trecut practic dintr-o criză în altă criză. Când părea ca ne revenim, a apărut acest conflict care ne-a luat prin surprindere și ne-a pus și mai mult în gardă, ne-a afectat mai ales psihic și mai apoi financiar. Valul de șoc a avut un impact pe termen scurt și deja de două săptămâni rezervările au revenit pe trend ascendent.”

„Sunt semne că lucrurile revin la normal”

Primele două săptămâni de război au afectat comportamentul și mentalul colectiv, iar Florin Vale spune că au fost două, trei săptămâni fără rezervări, chiar și anulări, „lucru neobișnuit, dar normal în contextul dat.” Din fericire, susține el, lucrurile încep să revină la normal, chiar dacă nu au cereri la fel de multe ca în anii trecuți. Vale consideră că românii vor să călătorească, să se bucure de natură și iubesc Maramureșul.

„După șocul din primele două săptămâni de război, și-au dat seama că nu există niciun risc, chiar dacă suntem mai aproape de graniță. Consider că acesta este și mesajul care trebuie trimis și prin intermediul presei, altfel riscăm să compromitem un început de sezon sau chiar sezonul întreg”, adaugă el.

În Suceava, susține Marcel Mîndrescu, multe pensiuni și hoteluri sunt angrenate în ajutorarea refugiaților, plus că în această perioadă se preferă ieșirile de scurtă durată. El observă o scădere a turismului național și din cauza creșterii prețurilor la transport, cazare și masă.

„Prin urmare, românii vor încerca să petreacă cu aceeași sumă de bani un concediu, preferabil vara, în afara țării, în zona mediteraneană. Desigur, însă, de Paște, vor dori să stea în țară și să petreacă în regiunile tradiționale, gen Bucovina, Maramureș, Oltenia subcarpatică, Apuseni”, adaugă el.

Mîndrescu conștientizează perioada de stagnare, pur conjucturală, dată de război, fraternitatea cu vecinii noștri, cât și dorința asigurării unor rezerve pentru ce poate fi mai rău. Profesorul de geografie crede că încălzirea vremii va avea efecte benefice în turism, mai ales dacă nu escaladează lucrurile la Est de noi.

El aduce în discuție și un efect invers probabil: „cei care dispun de rezerve financiare vor cheltui mai mult pe călătorii, pentru a se bucura de viață și a cheltui banii pe ceva plăcut, până nu va fi prea târziu. Ne putem aștepta la călătorii extravagante, mai ales în exterior, în această vară. Și chiar mai mult, dacă războiul se va sfârși și va ieși din nou soarele și în Europa de Est, inclusiv România.”

„Pandemia a fost o gură de oxigen pentru turismul local”

Satul Sarichioi. FOTO: TravelZoom.ro

Schimbările la nivelul sectorului de travel au început odată cu pandemia. Pentru ceea ce înseamnă turismul românesc, criza globală a fost benefică, deoarece, așa cum susține fondatorul Travlocals, mulți dintre cei care nici nu voiau să audă de România, au fost nevoiți să-și petreacă vacanțele în țară.

Mai mult, adaugă el, românii au fost plăcut surprinși să descopere servicii pe care nu le credeau posibile la noi.

„În pandemie s-a călătorit mult în țară, iar unele cazări premium au avut grad de ocupare în proporție de 85-90%, așa cum nici cei mai optimiști antreprenori nu visau să le atingă pe termen scurt, nici măcar pe mediu sau lung. Însă, indiferent de calitatea serviciilor, oamenii se plictisesc rapid și când depinzi doar de bazinul local de turiști, pe un segment premium cum este abordat de noi, este greu. Trebuie să facem tot posibilul să atragem străini”, zice Radu.

Și Marcel Mîndrescu consideră același lucru și spune că „pandemia pentru turismul local a fost o gură de oxigen”, deoarece oamenii au căutat locuri pitorești, izolate, primitoare.

„Turismul și inițiativa locală au avut un avantaj în această perioadă, însă au lipsit turiștii străini care au preferat să stea mai aproape de casă. Și cea mai izolată locație a avut de câștigat dacă a putut oferi condiții decente de cazare și masă, deoarece cei care au vizitat astfel de locații nu au coborât deloc standardele, au dorit servicii de calitate și au fost dispuși să plătească pentru asta.”

Proprietarul Cabanei Fluturica crede că toată lumea a avut de câștigat, inclusiv la nivel de educație turistică și prevede „o explozie a turismului la nivel local, cu locații de mici dimensiuni, tradiționale, izolate mai mult sau mai puțin, cu peisaje frumoase, care pot fi închiriate în totalitate, unde oamenii să se simtă mai aproape de oameni și locuri. Este nevoie de această apropiere.”

Radu Fusea completează și adaugă cum turismul local a avut foarte multe de câștigat la capitolul calitate, dar consideră că rămâne de văzut cum acei clienți vor fi transformați în clienți recurenți.

„Acum nu mai sunt forțați de împrejurări să rămână în țară, ci trebuie atrași prin calitate și prețuri competitive. Este un test foarte important pentru gazde și sperăm să înțeleagă foarte bine acest aspect.”

Sales manager-ul Christian Tour spune că odată cu pandemia oamenii nu-și mai rezervă vacanțele din timp, fapt confirmat și de proprietarul Casa din Vale Breb, care povestește cum în ultimii doi ani nu a mai avut turiști care și-au planificat venirea cu patru-cinci luni înainte.

„Acum rezervă cu o lună, câteva săptămâni sau câteva zile înainte, dar ne-am obișnuit cu acest lucru, este o normalitate”, explică el. Și el vorbește despre lipsa turiștilor străini, atât de prezenți în România înainte de pandemie, dar scăderea acestora a fost compensată de români.

„În 2022 estimăm să crească numărul turiștilor străini și să scadă cel al românilor, însă nu putem fi siguri de asta acum.” Pentru a veni în completarea ofertei clasice, Florin Vale vorbește și despre cum oferă și o altă abordare a turismului – pe lângă cazarea obișnuită în casele vechi tradiționale, ei oferă și experiențe culturale și educaționale, plus multe evenimente interesante.

Răzvan Pascu completează cele de mai sus și este de părere că acum va conta foarte mult calitatea serviciilor oferite. El aduce în discuție și turiștii internaționali și crede că, „din păcate, România a depus aproape zero eforturi pentru a-i atrage, odată cu redeschiderea granițelor”.

„Mai mulți jucători din țară, din mediul privat, însă, au folosit acest timp în avantajul lor, au investit în repoziționare, rebrand-urie, în hotelurile și restaurantele pe care le ofereau. Harghita este un bun exemplu în acest sens. Zona a crescut considerabil în pandemie, au știut să facă pașii potriviți în momentul potrivit, să profite de ce le-a oferit natura și să atragă atât turiști români, cât și internaționali care sunt atrași de natură.

Pandemia a încurajat turismul local pentru că nu existau alternative, dar odată ce s-a putut călători și în alte părți, românii nu prea au mai mers în țară, doar în locurile cu adevărat faine.”

Din punct de vedere al business-ului, Mădălina Nițescu susține că pandemia a fost o perioadă extrem de sensibilă și dificilă, dar dacă ar fi să extragă o parte „bună”, ea vorbește despre cum criza globală „ne-a făcut să fim mai atenți la alegerile pe care le facem, să dăm mai mare importanță timpului petrecut cu oamenii dragi și mai ales că conștientizăm cât de importantă este o vacanță.”

Călătoriile în 2022, cum se vede viitorul?

Viitorul încă este incert și planurile pot fi ușor date peste cap, așa cum susține Radu Fusea, fie că vorbim de o pandemie, fie de un război la graniță, pe care nimeni nu-l credea posibil.

„Este posibil să urmeze o criză financiară, alimentară sau de combustibil. Sunt lucruri pe care nu le putem controla, dar dacă facem abstracție de ele, ne putem concentra pe creșterea calității serviciilor, pe oferte competitive, pe o promovare calitativa, astfel încât, atunci când lucrurile revin la normal, pe noi să ne găsească în cea mai bună postură posibilă”, precizează el.

Antreprenorul aduce în discuție și implicarea statului, necesară pentru a dezvolta infrastructura, în condițiile în care, spune Radu, destinații superbe din România „sunt rupte complet de marile centre urbane, unde oamenii au posibilități materiale și obișnuiesc să călătorească des. Atâta timp cât există avioane low cost și cu 50 de euro, într-o oră și jumătate, ești în Sicilia sau pe Coasta Amalfitană, e greu să convingi turistul respectiv să aleagă Bucovina sau Maramureș pentru trei zile din care două sunt pe drum, cu riscurile de rigoare. Ăsta este unul dintre motivele care paralizează turismul nostru.”

Marcel Mîndrescu vede viitorul turistic scindat – cei cu rezerve mici, spune el, vor prefera turismul local, iar cei cu rezerve mai consistente vor încerca vacanțe exotice având în vedere situația actuală, „dacă nu acum, poate nu mai există mâine.” Plus de asta, mai crede el, operatorii străini vor veni cu oferte ispititoare și se vor orienta către români, în condițiile în care „rușii și ucrainenii numai la vacanțe nu se gândesc.”

Încă o dată, el subliniază importanța serviciilor pentru succesul turismului intern. „Lucrurile depind și de dezvoltarea infrastructurii turistice interne și, mai ales, de calitatea serviciilor. Acestea din urmă alungă cei mai mulți români în afara granițelor, inclusiv pe mine. Este un moment prielnic pentru operatorii de turism locali cu case frumoase, produse gustoase, peisaje superbe. Sper să am dreptate.”

Pe nișa călătoriilor exotice, așa cum este cea a lui Răzvan Pascu, pandemia a fost benefică și a făcut proiecte mai mari ca niciodată, alături de un număr impresionant de turiști, așa cum nu a mai avut până acum. Cu toate astea, el se consideră atât optimist, cât și realist.

„Știu că nu a fost normalul tuturor și știu că au fost doi ani excepționali care au favorizat genul de călătorii de grup pe care le fac eu, călătorii premium, pentru că oamenii se simțeam mai în siguranță să meargă însoțiți de cineva de încredere într-o astfel de vacanță, chiar și una de plajă, unde anterior poate ar fi mers pe cont propriu.”

În prezent, susține el, turiștii și-au reorientat atenția spre circuite mai complexe și mai puțin spre sejururi la plajă, sunt dornici să exploreze mai mult, dar pun „mai mult preț ca înainte pe calitate și confort.” În ceea ce privește nivelul pre-pandemic, antreprenorul crede că vom ajunge acolo la finalul lui 2023 sau început de 2024, iar asta în condiții optime, „dacă nu apar și alte crize la care nu ne-am fi gândit vreodată.”

El confirmă încă o dată că dorința de a călători există, iar circuitele sale premium din 2022 „sunt toate deja aproape sold-out.” Mădălina Nițescu rămâne și ea rezervată în ceea ce privește viitorul, dar optimistă. „Lucrăm intens pe partea de digitalizare, unde ne dorim ca fluxul de informații să fie unul cât mai rapid și complet, venim cu programe unice, „One in a lifetime”, în destinații cu totul speciale și ne dorim să creștem procentul de empatie prin grija și suportul oferit fiecărui client”, încheie sales managerul.