The Banker: ​România se pregătește pentru încă un an provocator / Ponderea datoriei în PIB a crescut la 50,6%, într-o tendință care se arată îngrijorătoare

Pentru economiile est-europene precum e România, vremurile agitate continuă. Pandemia a lovit în creșterea economică, iar acum războiul din apropierea Ucrainei, împreună cu prețurile ridicate la energie și inflația în creștere, ar putea duce la noi provocări, scrie miercuri revista The Banker.

Printscreen The BankerFoto: Hotnews

Țările din Europa Centrală și de Est sunt printre cele mai expuse impactului economic al invaziei Ucrainei

Într-o notă din martie, Oxford Economics scria că țările din Europa Centrală și de Est sunt printre cele mai expuse impactului economic al invaziei Ucrainei de către Rusia, produsul intern brut (PIB) din regiune estimându-se că va scădea în medie cu 1 punct procentual în 2022 și 0,5 în 2023.

La începutul lunii aprilie, autoritățile române au inițiat discuții cu Comisia Europeană cu privire la un pachet cuprinzător de sprijin, estimat la 3,5 miliarde EUR, cea mai mare pondere fiind destinată măsurilor sociale care vizează familiile cu venituri mici.

Economia României a crescut cu 5,9% în 2021, potrivit datelor provizorii revizuite ale Institutului Național de Statistică, după ce s-a contractat cu 3,7% în 2020. În trimestrul IV 2021, economia a crescut cu 2,4%, cu producția industrială în creștere cu 5% în 2021, cu un avânt al importurilor de13,7% și de 11,1% al exporturilor. În schimb, sectorul agricol a înregistrat o scădere anuală de 13,5% .

La sfârșitul lunii martie, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și-a redus previziunile privind creșterea economică a României de la 4,4% la 2,8% pentru 2022, o scădere semnificativă legată parțial de luptele care au loc peste granița sa de nord.

În 2023, se așteaptă ca PIB-ul României să crească cu 4,2%

Alte prognoze sunt însă mai puțin roz. Banca Mondială estimează că economia României va crește cu doar 1,9% în 2022. Apoi, Fitch Ratings scrie într-o notă actualizată în aprilie că creșterea PIB-ului României va încetini la 2,1% în 2022, afirmând ratingul de credit al țării la BBB- cu o perspectivă negativă.

Războiul în Ucraina- principalele efecte

Potrivit lui Valentin Tătaru, economist-șef la ING Bank România, impactul negativ al conflictului dintre Ucraina și Rusia asupra balanței comerciale a României este marginal, din cauza legăturilor comerciale directe firave ale României cu Rusia și Ucraina, acestea însumând aproximativ 3% din volumul total de comerț al țării, față de 70% cât reprezintă comerțul cu UE.

În schimb, dl Tătaru sugerează că cea mai mare parte a impactului războiului asupra economiei României va fi cel legat de încredere. „Asta pe măsură ce consumatorii și companiile deopotrivă vor simți nevoia să amâne sau să re-prioritizeze cheltuielile și investițiile curente”, spune el. „Un alt efect indirect important va fi cel legat de creșterea prețurilor globale la energie și mărfuri. Deși România este cea mai puțin dependentă țară din UE de gazul rusesc, nu are niciun control asupra mișcărilor acestor prețuri pe piața mondială”

Dealtfel, ING Bank și-a redus previziunile privind PIB-ul pentru 2022 pentru România de la 3,2% la 2,3% , inflația fiind proiectată să crească cu 9,3% în 2022, cu riscuri orientate în sus, potrivit domnului Tătaru. Acest lucru ar putea avea implicații de amploare asupra bugetului public al României.

Dăianu: Ar trebui să fim fericiți dacă încheiem anul cu o creștere între 2% și 3%

„Bugetul public a fost construit pe o rată de creștere economică de peste 4% din PIB”, spune Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal al României. „Cred că ar trebui să fim fericiți dacă încheiem anul cu ceva între 2% și 3%. Întreruperile lanțului de aprovizionare vor continua și vor fi accentuate de război și de criza de pe piețele de mărfuri.”

În 2020, deficitul României a atins 9,2% din PIB, în parte din cauza impactului pandemiei. Iar ponderea datoriei în PIB a crescut de la 35,3% la sfârșitul lui 2019 la 50,6% la sfârșitul lunii februarie, într-o tendință care se arată îngrijorătoare.

Fitch mai scrie că, în scenariul său de bază, raportul datoriei publice-PIB a României va crește la 55,2% în 2023, dinamica datoriei publice rămânând vulnerabilă la potențialele schimbări ale sentimentului pieței. Agenția de rating a mai subliniat dezechilibrele macro persistente, inclusiv deficitul extern mare, care ar putea limita răspunsurile României în cazul unor șocuri, adăugând că se așteaptă la un deficit bugetar de 7,1% în 2022 și de 5,8% din PIB în 2023, ceea ce reprezintă printre cele mai mari deficite în rândul țărilor cu rating BBB.

Totuși, domnul Dăianu spune: „Eu continui să cred că România este subestimată. Este adevărat că are un deficit bugetar foarte mare și că misiunea de a-l reduce în trei [sau] patru ani este foarte ambițioasă, dar există și potențialul de a crește semnificativ veniturile fiscale.”

Creșterea ratelor dobânzilor și a inflației

În aprilie, banca centrală a României, Banca Națională a României (BNR) și-a majorat rata dobânzii de referință cu 50 de puncte de bază (bps), la 3% – a cincea creștere consecutivă a ratei. Este puțin probabil ca acestea să fie ultimele creșteri din 2022.

„Credem că o deteriorare a perspectivelor inflației înseamnă că dobânzile vor crește la peste 5% în acest an”, a scris Liam Peach, un economist de la Capital Economics, într-o notă destinată clienților, la scurt timp după ce a fost anunțată cea mai recentă creștere a ratei dobânzii de către BNR.

Potrivit BNR, inflația anuală a urcat la 8,19% în decembrie 2021, de la 7,80% în noiembrie.De atunci, inflația a crescut constant. Prețurile de consum în România au crescut cu 10,2% în martie, iar prețurile la alimente au crescut cu 11,2%. Ultima dată când România a raportat inflație cu două cifre a fost în 2004.

„Suntem îngrijorați de inflație”, spune Ionuț Dumitru, economist șef la Raiffeisen Bank România, una dintre cele mai mari bănci din țară. „Prețurile la alimente sunt în creștere, dar asta este o tendință valabilă în toată lumea. Acesta este noul ”joc” la modă pentru următorii ani: prețuri mai mari la energie, prețuri mai mari la alimente și inflație destul de ridicată. Banca centrală a majorat deja dobânzile și va continua să le majoreze”

Între timp, guvernul a impus un plafon la prețurile la energie electrică și gaze pentru gospodării și o serie de companii, plafon care se întinde cel puțin până în aprilie 2023. Poate face acest lucru deoarece mulți dintre furnizorii de energie din România sunt în continuare companii de stat.

Salariul mediu net al României a crescut cu 8,9% în ianuarie 2022/ianuarie 2021, ajungând la echivalentul a 748 de euro pe lună,iar salariile în termeni reali (ajustate cu inflația) au crescut cu 0,5%.

Câteva lucruri pozitive care trebuie semnalate

În septembrie, România a aprobat Planul de Redresare și Reziliență , astfel că urmează să primească 14,2 miliarde de euro sub formă de granturi și 14,9 miliarde de euro în împrumuturi în următorii cinci ani, bani care împreună reprezintă 13,7% din PIB-ul României din 2020. Mai mult de jumătate din bani sunt alocați inițiativelor de „tranziție ecologică”, inclusiv investiții în infrastructura feroviară și stații de reîncărcare a vehiculelor electrice.

Potrivit estimărilor guvernamentale, se așteaptă că fondurile NextGenerationEU (NGEU) vor contribui la creșterea PIB-ului real cu 3,4% – 5,4% între 2021 și 2026.

„NGEU este șansa noastră de a ieși mai puternici și de a ne remodela economia”, spune Sergiu Manea, directorul executiv al Băncii Comerciale Române (BCR). „România are nevoie de investiții în proiecte mari de modernizare, iar PNRR poate fi folosit pentru a transforma economia românească pe toate planurile.”

Bani mai intră în România și prin alte canale. Până în2027, se așteaptă ca țara să primească peste 80 de miliarde de euro în finanțări din diverse inițiative ale UE, potrivit estimărilor Fitch, adică echivalentul a 37% din PIB-ul anual.

„Fondurile UE alocate României – 80 de miliarde de euro în orizont de 5-8 ani– oferă țării șansa de a-și dezvolta infrastructura și sectorul energetic într-un mod durabil”, spune Mihaela Bitu, directorul executiv al ING Bank România, care adaugă actualul context geopolitic ar putea genera și un val de delocalizări (nearshoring), România putând beneficia de investiții străine mai mari.