Președintele Croației amenință cu veto asupra intrării Finlandei și Suediei în NATO

Președintele croat Zoran Milanović a anunțat că va bloca, dacă va fi posibil, admiterea Suediei și Finlandei la NATO în timpul summitului de la Madrid, întărindu-și astfel opoziția fermă față de aderarea celor două țări nordice, potrivit ABC.

Presedintele croat Zoran Milanovic a amenintat cu retragerea trupelor croate din NATOFoto: Armend NIMANI / AFP / Profimedia

„În calitate de șef de stat reprezentând Croația la summitul NATO, voi contesta includerea, dacă summitul se va desfășura la acest nivel”, le-a declarat Milanović reporterilor din orașul Vukovar, din est, citează Rador.

Totuşi, nu este clar că Milanović va fi consultat în această chestiune și a recunoscut că nu este sigur că îl poate convinge pe ambasadorul croat în funcţie, Mario Nobilo. El a dat însă asigurări că va face tot posibilul pentru a împiedica susținerea de către țara sa a intrării celor două state în NATO, adăugând că „voi vâna sufletele păcătoase ale fiecărui deputat care votează precum diavolul”.

Este de aşteptat ca Parlamentul croat, al cărui partid conservator de guvernământ HDZ are doar o mică majoritate, să susțină moțiunea Suediei și Finlandei.

Singurul obstacol ar putea fi dreptul de veto al președintelui însuși la summit. Conform Constituției croate, președintele este comandantul suprem al armatei croate și are un cuvânt de spus în politica externă. În timp ce prim-ministrul Andrej Plenković reprezintă în mod regulat Croația la summiturile UE, președintele Milanović poate și a reprezentat Croația în astfel de ocazii.

Afirmațiile lui Milanović vizează corelarea aprobării extinderii NATO de reforma sistemului electoral din Bosnia Herțegovina, în așa fel încât să fie luate în considerare interesele populației croate.

Milanović a avertizat, de asemenea, că îi va considera „trădători” pe toți cei dinn țara sa care ajută Suedia și Finlanda să se alăture Alianței fără ca guvernele occidentale să colaboreze într-un fel la reforma bosniacă aflată în așteptare.

Prim-ministrul Andrej Plenkovic, care deține ponderea executivă în Croația, l-a acuzat pe Milanović că s-a aliniat cu Kremlinul în plină ofensivă militară asupra Ucrainei și a declarat că „poziția împotriva extinderii NATO este pro-rusă” și „este o catastrofă, foarte dăunătoare Croației”.

Cert este însă că discursul președintelui croat, care consideră că extinderea NATO spre est este o „aventură foarte periculoasă”, este bine primit de populație.

Milanovic consideră că, având în vedere că există mai multe țări în zonă care se află într-o „situație teribilă”, de exemplu Bulgaria și România nu pot intra în spațiul Schengen, Macedonia de Nord și Albania nu pot începe negocierile pentru intrarea în Uniunea Europeană, iar Kosovo nu poate fi recunoscut, „nu se poate ca Finlanda să se alăture NATO peste noapte”.

În acest sens, el a subliniat că Zagrebul doar cere capitalelor Helsinki și Stockholm „să spună americanilor să rezolve asta”. „Pentru mine, este o chestiune de interes național vital al statului, națiunii și poporului croat ca Bosnia și Herțegovina să fie un stat funcțional”.

El a mai dezvăluit că a ridicat problema în fața omologului său francez, Emmanuel Macron, și a cancelarului german Olaf Scholz, dar că premierul croat Andrej Plenkovic „o neglijează cu bună știință și în mod laș”.

Aceste declarații vin în Croația într-un moment în care Germania și-a consolidat sprijinul pentru guvernele Suediei și Finlandei în procesul de aderare la NATO, în timpul unei vizite la Berlin a șefilor de guvern ai celor două țări și în timp ce dezbaterea în acest sens a început oficial la Helsinki. Mulți politicieni finlandezi au indicat că o cerere de aderare la alianță ar putea fi depusă în iunie, posibil pe 12.

Sanna Marin, prim-ministrul Finlandei, spune că o decizie privind aderarea va fi luată în curând, iar alți membri ai guvernului ei spun că pot aplica, chiar și fără Suedia.

Sanna Marin a subliniat recent că o decizie privind aderarea la NATO va fi luată „în curând”, în timp ce ministrul de Externe al Finlandei, Pekka Haavisto, a adăugat într-un interviu pentru „Irish Times” că Finlanda ar putea solicita aderarea la NATO, chiar și fără Suedia.

Alviina Alametsä, o eurodeputată finlandeză a Verzilor, a declarat, la rândul ei, că majoritatea în parlamentul țării sale și în opinia publică sunt acum în favoarea aderării la NATO, așa că trimite „câteva semne și simboluri de sprijin pentru o posibilă cerere de aderare”. „Cred că riscul de a fi atacaţi de Rusia este mult mai mare dacă rămânem în afara NATO decât dacă solicităm aderare”, a sugerat Alametsä, care este și membră a Comisiei pentru Afaceri Externe a Parlamentului European.

Vorbind pentru CNBC, Jacob Kirkegaard, investigator principal la German Marshall Fund din Statele Unite, a subliniat că intrarea Finlandei în NATO ar pune capăt ideii de „neutralitate forțată între Est și Vest”. „Acest lucru arată cum acțiunile odioase ale Rusiei în Ucraina au forțat fostele țări neutre să se angajeze pe deplin pe linia NATO, în sensul ‘sunteți cu noi din toată inima sau nu vă vom proteja’ „, a comentat el.