Greșelile lui Macron eclipsează sprijinul Franței pentru Ucraina. Președintele, criticat pentru apelul său ca Rusia să nu fie „umilită” (Financial Times)

Puteți pune la îndoială cuvintele alese de Emmanuel Macron, apetitul său pentru „pensée complexe” [„gândire complexă”, concept filozofic – n.trad.] ori abilitatea lui de a aprecia caracterul oamenilor, afirmă cei care se străduiesc să explice apelul președintelui francez de a nu fi „umilită” Moscova – dar nu-i puneți la îndoială sprijinul pentru Ucraina în războiul ei cu Rusia, scrie Financial Times.

Emmanuel MacronFoto: Gao Jing / Xinhua News / Profimedia

Unii au interpretat apelul lui Macron – formulat inițial într-un discurs din Parlamentul European și reiterat recent într-un interviu acordat presei franceze – ca presupunând implicit presarea Ucrainei pentru a accepta un armistițiu și concesii teritoriale. Dar dacă Rusia riscă să fie umilită, de pe urma mesajului se poate trage și concluzia contrarie. „Din formulare rezultă implicit că Rusia va ajunge cumva să fie înfrântă”, a declarat Michel Duclos, consilier la Institut Montaigne din Paris.

O interpretare îngăduitoare a declarațiilor lui Macron este aceea că el planifică acum pentru „ziua de după”, afirmă Marie Dumoulin, directoarea programului Wider Europe al European Council on Foreign Relations. La Strasbourg el a declarat că avea în minte o soluție post-conflict atunci când a afirmat că „umilirea” și „răzbunarea” au „făcut prăpăd pe drumurile păcii” – o referință la istoria războaielor devastatoare din Europa și la controversatul Tratat de la Versailles din 1919.

El le-a reamintit totodată aliaților din NATO că, deși susțin Ucraina, au exclus confruntarea militară directă cu agresorul ei înarmat nuclear și vor trebui să găsească o cale de a coexista cu Moscova odată ce conflictul se va fi încheiat. Iar vineri Palatul Elysée a insistat că Franța vrea să vadă Ucraina „victorioasă”.

„Ideea este: Moscova nu trebuie să câștige, dar, pe termen lung, după încheierea războiului, o Rusie revanșardă nu este în interesul Europei”, a declarat Dumoulin.

Până atunci, Macron vrea să mențină deschisă o linie de comunicare cu Kremlinul – lucru care, insistă el, e solicitat și de Kiev -, fie și numai pentru a putea împiedica o escaladare. „Nu poate fi exclus un accident. Nu sunt mulți care pot discuta cu Putin, iar Macron încearcă să reducă la minim amenințarea nucleară”, a apreciat Alexandra Martin de la Globsec Policy Institute din Bratislava.

Se poate argumenta și că aceia care-l acuză pe Macron că acționează contra intereselor Ucrainei trec cu vederea implicarea Parisului în eforturile occidentale de a ajuta Kievul. Franța trimite sisteme de artilerie grea, a trimis polițiști care să investigheze crimele de război și a trimis și trupe în România în contextul acțiunii de consolidare a flancului oriental al NATO. La Bruxelles a pledat pentru un embargou petrolier la nivelul întregii UE și a sprijinit fiecare dintre cele șase pachete de sancțiuni economice adoptate de UE contra Moscovei. Ministrul de externe proaspăt numit, Catherine Colonna, a vizitat Kievul luna trecută.

Totuși, ambiguitatea declarațiilor lui Macron în privința Rusiei a diminuat vizibilitatea tuturor acestor acțiuni, provocând consternare nu numai la Kiev, ci și la Varșovia și în țările baltice, tocmai în momentul în care forțele ucrainene țin piept unui asalt acerb al Rusiei în regiunea estică Donbas. „Imaginați-vă ce-ar fi fost dacă cineva i-ar fi spus Franței «Haideți să nu-l umilim pe Kaiser», în toiul Bătăliei de la Verdun”, a declarat Duclos.

A vorbi despre umilire este o opțiune „nefericită”, consideră Dumoulin, întrucât se potrivește cu povestea Kremlinului referitoare la modul în care a fost tratată Rusia de Occident după colapsul URSS. Iar aceste greșeli sunt agravate, afirmă ea, de o „suspiciune […] preexistentă” privind vechea tradiție gaullistă a colaborării cu Rusia, pe care Macron a reînviat-o prin tentativele sale de a restabili un dialog cu Putin.

Acum, acest lucru afectează postura de lider european a lui Macron, a declarat Duclos. El consideră că președintele francez se autoamăgește crezând că un aranjament de pace pe termen lung e posibil cât timp Putin încă se mai află la putere. „Această poziție îngreunează implementarea programului său de securitate și integrare”, a afirmat Duclos.

Martin crede că prețul „imens” plătit de Macron în privința reputației sale vine într-un moment în care războiul îi subminează și planurilor privind o politică europeană de apărare mai autonomă. „Dependența Europei de SUA va crește [și] NATO va rămâne pentru o vreme principalul cadru de lucru al securității europene.”

E necesar ca Macron să-și reformeze politica externă, a declarat Duclos, începând cu un angajament clar față de NATO și cu anunțarea unei căi prin care Ucraina să poată accede în UE.

De ce să nu viziteze Odesa, se întreabă el. Portul de la Marea Neagră supus blocadei e în centrul discuțiilor sub egida ONU privind deblocarea exporturilor ucrainene de cereale. Macron, care a vizitat Kievul înainte de război, a fost criticat pentru că nu a mai revenit în Ucraina de atunci. „El trebuie să facă mai multe gesturi pentru a-și recupera poziția centrală în Europa”, a declarat Duclos.

Material realizat cu sprijinul agenției Rador.