Ce înseamnă cu adevărat aderarea Ucrainei la UE / Cât poate dura intrarea în blocul european și ce urmează

La patru zile după ce a început „operațiunea militară specială” a Rusiei, la 24 februarie, Ucraina a semnat o cerere oficială de aderare la Uniunea Europeană – un demers pe care Rusia îl vitupera de mult timp.

Iohannis, Draghi, Zelenski, Macron si ScholzFoto: Twitter

Vineri, Comisia Europeană a recomandat ca Ucrainei să i se acorde statutul de candidat la Uniunea Europeană.

Acum, toate cele 27 de țări ale UE trebuie să fie de acord să acorde Ucrainei statutul de candidat, lucru care va fi discutat în cadrul summitului liderilor UE din 23-24 iunie.

Dar chiar dacă se dă undă verde candidaturii, demersurile pentru obținerea statutului de membru cu drepturi depline pot dura ani sau chiar decenii, scrie Al Jazeera.

Georgia și Moldova și-au depus, de asemenea, candidatura la aderare la o săptămână după ce forțele rusești au intrat în Ucraina în februarie, candidatură care va fi, de asemenea, analizată în cadrul summitului UE.

„Ucraina face parte din familia europeană”

Îndeplinirea condițiilor riguroase impuse de UE pentru a adera la blocul comunitar poate dura ani de zile, în special pentru o țară aflată în stare de război. Cerințele variază de la crearea unei economii de piață competitive până la garantarea unui regim democratic.

„Aceste negocieri pot fi foarte complicate. Nu înseamnă că se termină cu o aderare”, a declarat Bruno Lété, partener senior pe probleme de securitate și apărare la The German Marshall Fund of the United States din Bruxelles, dând exemplul Turciei, țară candidată din 1999.

Bruno Lété

Liderii Franței, Germaniei, Italiei, Italiei și României au vizitat joi Kievul au vizitat joi Kievul și au sprijinit aderarea Ucrainei la UE, începând cu statutul de stat candidat.

„Ucraina aparține familiei europene”, a declarat cancelarul german Olaf Scholz, în timp ce premierul Italiei, Mario Draghi, a adăugat: „Cel mai important mesaj al vizitei noastre este că Italia vrea Ucraina în UE”.

Liderii europeni s-au folosit de aderarea Ucrainei la UE pentru a-și arăta solidaritatea dar „nu trebuie să fie neapărat exact același lucru”, a declarat Will Daniel, profesor asistent de politică comparată la Universitatea din Nottingham, în Marea Britanie.

„Mă îngrijorează faptul că UE nu spune clar că Ucraina este acum doar o țară candidată, iar oamenii pot înțelege cu totul altceva de ceea ce înseamnă de fapt în practică”, a adăugat el.

În cazul în care candidatura la aderare va fi aprobată, mulți se întreabă cum va afecta finanțarea UE pentru Ucraina. Până în prezent, blocul a trimis aproximativ două miliarde de euro (2,1 miliarde de dolari) pentru ca Ucraina să cumpere echipamente militare, cel mai recent pachet aprobat fiind de 500 de milioane de euro (522,5 milioane de dolari).

Faptul că Ucraina a devenit candidat „nu ar trebui să aibă implicații directe asupra tipurilor de ajutor și sprijin care sunt deja puse la dispoziție și care ar putea continua în lunile viitoare”, a declarat Daniel.

Pacea trebuie să se instaleze, granițele să fie stabilite

Chiar dacă integritatea teritorială nu este o condiție formală pentru aderarea la UE, „toată lumea înțelege că trebuie să îți controlezi teritoriul înainte de a avea acces la Uniunea Europeană”, a declarat Lété.

Din 2014, Peninsula Crimeea a fost anexată de Rusia, iar separatiștii susținuți de Moscova controlează regiunile sud-estice ucrainene Donețk și Luhansk.

Acum, Ucraina se confruntă cu noi încălcări ale integrității teritoriale, deoarece președintele rus Vladimir Putin a semnat un decret prin care acordă cetățenie rusă și pașapoarte regiunilor Herson și Zaporojie ocupate de Rusia.

„Ne putem aștepta ca Rusia să încerce să destabilizeze integritatea teritorială a Ucrainei pentru a menține țara în această ordine, cu scopul de a împiedica progresul rapid în aceste negocieri cu UE”, a declarat Lété pentru Al Jazeera.

„Resurse de război”

Ar putea dura ani de zile pentru ca Ucraina să restabilească și să îmbunătățească activitatea instituțiilor din Ucraina, iar apoi să obțină aprobarea tuturor țărilor UE.

„Războiul va complica lucrurile”, a spus Lété, adăugând că „atenția, resursele Ucrainei vor merge probabil în cea mai mare parte către război și mai puține resurse vor putea fi investite în negocierile cu Uniunea Europeană”.

Ucraina ar fi un plus masiv pentru UE, dar vine și cu provocări

Ucraina, o țară cu 40 de milioane de locuitori, ar fi un plus masiv pentru UE. De exemplu, cele 750 de locuri din Parlamentul European sunt împărțite în funcție de populație, iar acest lucru ar duce la pierderea de locuri și, prin urmare, de putere pentru alte țări.

„Există unanimitate în rândul statelor membre, dar, în mod clar, atunci când vine vorba de aderarea reală, Uniunea Europeană este încă divizată”, a declarat Lété.

Ursula von der Leyen a anunțat că Ucraina a devenit candidată la UE Foto: Twitter

Efecte asupra regiunii

A trecut aproape un deceniu de când o țară a trecut de la statutul de candidat la cel de membru, ultima națiune fiind Croația, în 2013.

„UE a fost acuzată că a obosit să se extindă”, a declarat Lété, adăugând că această mișcare ar putea fi un „semnal pozitiv pentru țări precum Serbia și Turcia”.

Cu toate acestea, aderarea este un proces individual, de la caz la caz, în care fiecare țară trebuie să îndeplinească anumite cerințe. Dar au început discuțiile despre țările rămase.

Scholz a declarat că atât Ucraina, cât și Balcanii de Vest ar trebui să adere la UE, promițând că va contribui la campania de aderare pentru a scăpa de influența Rusiei în regiune.

Albania, Macedonia de Nord, Muntenegru și Serbia sunt deja state candidate, iar negocierile de aderare pentru Macedonia de Nord și Albania vor începe în martie 2020. Bosnia și Herțegovina și Kosovo sunt, de asemenea, potențiale candidate la aderarea la UE.

„Ucraina este esențială pentru viitorul arhitecturii europene de securitate. Nu poate exista stabilitate europeană fără stabilitate în Ucraina, iar aderarea la UE va contribui la stabilitate”, a declarat Lété pentru Al Jazeera.

Apropierea de UE și începutul reformelor serioase

După 2014, Ucraina s-a apropiat de Uniunea Europeană. Prin semnarea Acordului de asociere cu UE, Ucraina a pus în aplicare reforme în domeniul statului de drept și al sistemului judiciar în sens mai larg.

„Progresul în implementarea acestor reforme a fost lent, dar constant”, a declarat Cristian Nitoiu, profesor de diplomație și guvernanță internațională la Universitatea Loughborough.

„Printre realizările cheie [se numără] consolidarea independenței procurorilor sau a judecătorilor, precum și asigurarea procurorilor cu resurse și autonomie sporite pentru a combate corupția.”, a spus el.

Între timp, relațiile economice ale Ucrainei cu Rusia au fost aproape complet întrerupte pe fondul războiului, eliminând o altă sursă de corupție la nivel înalt.

Ucraina a luat, de asemenea, măsuri pentru a aborda corupția mai structurală, care este larg răspândită în societate, prin educarea generațiilor tinere.

Cu toate acestea, încă mai trebuie lucrat la capitolul reforme.

„Este greu să cataloghezi Ucraina în prezent drept o țară coruptă, deoarece se confruntă cu un război. Cu toate acestea, este foarte probabil ca problemele legate de corupția structurală care este endemică în societate să fie încă prezente și vor continua să fie așa și după încheierea conflictului”, a declarat Nitoiu.