Prețurile cerealelor au scăzut puțin, după ce au atins maxime record

Războiul din Ucraina a declanșat o creștere a prețurilor la grâu, porumb și rapiță, alimentată de speculații, stârnind îngrijorări pentru securitatea alimentară globală. Apoi teama de recesiune a făcut ca nivelurile să scadă puțin, potrivit Le Monde, citat de Rador.

Lan de rapitaFoto: pixabay.com

În câteva săptămâni, panica s-a răspândit ca o pălălaie: războiul din Ucraina – țară cunoscută ca grânar al Europei – se va solda cu un deficit de cereale pentru restul lumii.

Aceste îngrijorări au declanșat o rafală de speculații pe piețele de mărfuri agricole, ridicând prețurile cerealelor la niveluri fără precedent și ridicând temeri că securitatea alimentară globală este în pericol.

La patru luni și jumătate de la începutul conflictului, febra rămâne ridicată, dar s-a domolit puțin. Vineri, 1 iulie, o tonă de grâu care urma să fie livrată în septembrie se tranzacționa la 334 de euro pe piața europeană Euronext.

De comparat cu recordul istoric atins la mijlocul lunii mai, de 438 de euro pe tonă. De la acest vârf, scăderea este, prin urmare, de aproape 20%.

De cealaltă parte a Atlanticului, declinul este și mai accentuat. La Bursa de Valori din Chicago, prețul unui bushel de grâu comun a scăzut la 8,40 de dolari (8 euro) la începutul lunii iulie, față de 13,60 de dolari la apogeul creșterii pieței. Un preț care corespunde nivelului de dinaintea invaziei Ucrainei de către trupele rusești.

Liniștirea piețelor nu se limitează la grâul comun. Prețurile la porumb, dar și semințele oleaginoase precum rapița sau soia urmează traiectorii asemănătoare celei ale emblematicei cereale.

Rapița, care se tranzacționa la 881 de euro în aprilie, a pierdut aproape 200 de euro pe tonă: pentru Arthur Portier, de la firma Agritel, „această scădere marcată nu se explică atât printr-o cerere care s-ar fi schimbat cu adevărat, ci mai degrabă prin semne de panică pe piețele financiare”.

„Deconectarea de la realitate”

Creșterea bruscă a inflației și creșterea ratelor dobânzilor reprezintă un risc de recesiune sau, cel puțin, ridică multe întrebări cu privire la sănătatea economică globală. Analize recente determină investitorii să-și reconsidere poziția. Scăderea prețului petrolului, dar și corecția prețurilor metalelor prețioase sau a valorilor bursiere ilustrează acest lucru.

Materiile prime agricole nu fac excepție de la această mișcare de nervozitate. Când trupele ruse au intrat pe teritoriul ucrainean pe 24 februarie, ducând la înfruntarea a doi giganți ai cerealelor, incertitudinea asociată cu această situație a făcut ca prețurile cerealelor să explodeze vertiginos.

„Situația a fost fără precedent. Nu existau repere. Și plecam de la o situație în care prețurile crescuseră deja foarte mult în urma achizițiilor masive din China în timpul campaniei 2020-2021, explică François Luguenot, unul dintre autorii raportului anual Cyclope privind materiile prime.

”De la criza Covid-19, statele au turnat miliarde în economie. Acești bani trebuie să meargă undeva. Această inflație monetară a fost unul dintre factorii care au menținut prețurile la niveluri care nu au legătură cu valoarea. Speculațiile financiare au accentuat variațiile de preț”.

„Când grâul ajunge la un preț astronomic de 400 de euro pe tonă, există o deconectare de realitate. Trebuie să existe țări care pot cumpăra la aceste niveluri. Sper ca toate acestea să se stabilizeze, să-și recapete consistența”, a reacționat Benoît Piétrement, președintele consiliului specializat în culturi de câmp la FranceAgriMer, la momentul focarului.

„Piețele sunt tensionate, dar există grâu în lume”, amintește Portier. În raportul său publicat la sfârșitul lunii iunie, Consiliul Internațional pentru Cereale (ICC) și-a evaluat previziunile privind producția mondială de cereale pentru campania 2022-2023, care tocmai a început.

A adăugat 4 milioane de tone – cu o suprafață de porumb mai mare decât se aștepta în Ucraina, iar acum estimează totalul la 2.255 de milioane de tone. Este o scădere ușoară față de cele 2.290 de milioane de tone, nivel record, ale campaniei care s-a încheiat la sfârșitul lunii iunie 2022.

Pentru grâu, CIC se așteaptă la o producție mondială de 769 de milioane de tone, față de 781 de milioane de tone cu un an mai devreme.

În Europa, nu mai este timp pentru prognoze, ci pentru recolte pentru această cereală. „Recolta europeană ar trebui să fie normală și, pentru Franța, ar urma să fie între 33 de milioane și 34 de milioane de tone”, asigură Portier.

„Disponibilitate mare de cereale”

Asociația cerealieră Intercéreales a cântărit randamentul grâului comun din Franța, chiar înainte de recoltare, și și-a dat verdictul vineri, 1 iulie. În ciuda valului de căldură recent, recolta ar trebui să ajungă la 69,5 chintale la hectar, în scădere cu 2% față de sezonul precedent.

Chiar dacă subliniază diferențele mari de la o regiune la alta și uneori în cadrul aceleiași ferme, ca urmare a capriciilor meteorologice ale primăverii, nu există motive de îngrijorare.

Mai ales că conținutul de proteine al cerealelor, un parametru cheie pentru export, este estimat la 11,6%, în media ultimilor zece ani.

Din fericire, prognozele alarmiste ale doamnei Christiane Lambert, președintele sindicatului FNSEA, care a anunțat, la jumătatea lunii mai, în timpul puternicului val de căldură care a invadat Franța, scăderi ale recoltelor de cereale de la 20% la 30%, nu s-au concretizat.

„Ne aflăm la sfârșitul campaniei cu un stoc de cereale mai mare decât era de așteptat. În urma gripei aviare, unele dintre cereale nu au fost consumate. Deci, chiar dacă producția franceză este puțin mai mică, se va compensa în acest fel”, subliniază Piétrement.

„În Rusia se anunță o producție record de grâu, de peste 86 de milioane de tone. Cu stocurile existente, asta înseamnă disponibilități uriașe”, adaugă Portier. Cu toate acestea, cifrele Moscovei trebuie luate cu prudență. Și rămâne marele semn de întrebare legat de problemele logistice ale exportului de cereale din Rusia și mai ales din Ucraina.

„Încă avem îngrijorări cu privire la aceste două țări. Nu știm ce se poate întâmpla. Nu este posibil ca Ucraina să-și vândă stocurile în câteva luni și nu știm dacă va putea stoca recoltele destul de bune aflate încă pe câmp”, explică Piétrement.

Ceea ce face să se mențină în continuare tensiunea pe prețuri, chiar dacă spectrul lipsei cerealelor pare să se fi estompat.

Chiar dacă prețurile cerealelor au suferit o corecție, acestea rămân foarte ridicate comparativ cu anii trecuți. Grâul se tranzacționa la 230 de euro pe tonă în vara lui 2021 și la 180 de euro pe tonă în vara lui 2020.

Țările cumpărătoare, nu prea înclinate să plătească prețul astronomic al piețelor, par totuși să profite de acest reflux al prețurilor.

De exemplu Egiptul, cel mai mare importator de grâu din lume, care tocmai a comandat 350.000 de tone de grâu din Franța. Rămâne de văzut dacă această scădere a prețurilor va dura și dacă va frâna inflația alimentară, potrivit Le Monde.