Cea mai recentă decizie de la vârful BNR s-a luat cu 3 voturi împotrivă / Îngrijorările lui Isărescu

Consiliul de administrație al BNR a decis cu majoritate de voturi – 6 voturi pentru, 3 voturi împotrivă – majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 5,50%, arată minuta discuțiilor publicată vineri.

Mugur IsarescuFoto: Captura Facebook

În ceea ce privește perspectiva apropiată, membrii Consiliului văd ca fiind probabilă o cvasi-stagnare a activității economice comparativ cu trimestrul I al anului curent, sub impactul războiului din Ucraina și al sancțiunilor asociate. (N.red. ceea ce nu s-a adeverit, INS măsurând o surprinzătoare creștere e PIB).

Evoluțiile implică o descreștere a dinamicii anuale a PIB în trimestrul II, de la valoarea deosebit de înaltă atinsă în primele trei luni ale anului curent (din nou, infirmată de calculele Statisticii)

Îngrijorări:

• diminuarea tot mai pronunțată a gradului de acoperire a deficitului de cont curent cu investiții străine directe și transferuri de capital.

• Salariul nominal a continuat să crească, fără să egaleze ritmul inflației. Au fost evocate creșterile salariale din sectorul bugetar aflate în proces de legiferare

• capacitatea unor firme de a se menține viabile va fi testată de sistarea măsurilor de sprijin guvernamental,

• Presiunile factorilor fundamentali își vor epuiza îcaracterul inflaționist modest și vor deveni dezinflaționiste începând cu trimestrul III 2023, au concluzionat membrii Consiliului, dată fiind perspectiva încetinirii considerabile a creșterii economice în a doua parte a anului curent

• Războiul din Ucraina și sancțiunile asociate continuă să genereze incertitudini și riscuri considerabile prin efectele posibil mai mari exercitate, pe multiple căi, asupra puterii de cumpărare și încrederii consumatorilor,

Gradul de acoperire a deficitului de cont curent cu investiții străine directe și transferuri de capital e tot mai mic

Au fost, de asemenea, reliefate nivelurile ridicate și în creștere ale așteptărilor inflaționiste pe termen scurt ale agenților economici de la finele trimestrului II, dar și cvasiplafonarea celor pe termen mai lung ale analiștilor bancari, precum și tendința mai evidentă de erodare a puterii de cumpărare a consumatorilor, reflectată de readâncirea în teritoriul negativ a dinamicii salariului mediu net real în intervalul aprilie-mai.

Soldul negativ al balanței comerciale și-a reaccelerat însă creșterea în termeni anuali, preponderent pe fondul evoluției relativ mai nefavorabile a prețurilor importurilor, iar deficitul de cont curent și-a accentuat considerabil trendul de adâncire, pe seama ieșirilor de profituri reinvestite și de dividende distribuite.

S-a observat că cei mai recenți indicatori cu frecvență ridicată indică însă accelerarea pe mai departe a creșterii anuale a consumului privat în trimestrul II, preponderent pe seama unui efect de bază, în timp ce influențe semnificative de sens opus asupra dinamicii anuale a PIB sunt probabile din partea investițiilor dar și a exportului net

Deși atribuibile parțial unor factori conjuncturali, tendințele au fost considerate deosebit de îngrijorătoare de către membrii Consiliului, dată fiind și diminuarea tot mai pronunțată față de finele anului 2021 a gradului de acoperire a deficitului de cont curent cu investiții străine directe și transferuri de capital.

Salariul nominal a continuat să crească, fără să egaleze totuși ritmul inflației. Au fost evocate creșterile salariale din sectorul bugetar aflate în proces de legiferare

Evoluția a fost considerată preocupantă de către unii membri ai Consiliului, chiar dacă, în mare măsură, ea decurge din scăderea substanțială în termeni anuali a productivității muncii în primele luni din acest an, pe fondul blocajelor în lanțuri de producție și al costurilor crescute cu energia și materiile prime. Au fost, de asemenea, evocate măsurile recente privind majorarea salariului minim brut în anumite sectoare, precum și creșterile salariale din sectorul bugetar aflate în proces de legiferare.

Totodată, s-a apreciat că, dincolo de orizontul apropiat de timp, capacitatea unor firme de a se menține viabile/profitabile, în contextul costurilor ridicate, va fi testată și de sistarea măsurilor de sprijin guvernamental, precum și de nevoia de tehnologizare, ce ar putea conduce la restructurări sau falimente de firme.

Leul a manifestat în iulie o ușoară tendință de apreciere în raport cu euro, cu implicații favorabile asupra inflației și încrederii în moneda națională, au remarcat membrii Consiliului.

Riscuri la adresa comportamentului cursului de schimb leu/euro continuă însă să vină din accentuarea dezechilibrului extern și din incertitudinile asociate consolidării bugetare, precum și dintr-o posibilă înrăutățire suplimentară a percepției asupra riscului asociat piețelor financiare din regiune, în contextul prelungirii războiului din Ucraina, au atenționat unii membri ai Consiliului.

BNR vorbește de perspectiva încetinirii considerabile a creșterii economice în a doua parte a anului curent

Efectele inflaționiste puternice ale cotațiilor produselor energetice se vor evidenția pregnant odată cu sistarea schemelor de plafonare a prețurilor în luna aprilie 2023, când acestea vor provoca o inversare temporară a descreșterii ratei anuale a inflației, care se va relua însă ulterior și se va accentua la mijlocul anului viitor, iar apoi în aprilie 2024.

Presiunile factorilor fundamentali își vor epuiza însă relativ alert caracterul inflaționist modest și vor deveni dezinflaționiste începând cu trimestrul III 2023, au concluzionat membrii Consiliului, dată fiind perspectiva încetinirii considerabile a creșterii economice în a doua parte a anului curent și ceva mai moderate în 2023, inclusiv în raport cu previziunile precedente, ce face probabilă restrângerea rapidă a excedentului de cerere agregată și închiderea lui la mijlocul anului viitor – în devans cu câteva trimestre față de proiecția anterioară –, urmată de adâncirea treptată a gap-ului PIB în teritoriul negativ.

Referitor la viitorul poziției ciclice a economiei, membrii Consiliului au observat că previziunile privind activitatea economică sunt considerabil revizuite în sus pentru 2022, însă exclusiv ca efect al creșterii acesteia mult peste așteptări în trimestrul I, iar pentru 2023 sunt revizuite semnificativ în sens descendent, în contextul unui impact advers mai puternic prezumat a fi exercitat de războiul din Ucraina și de sancțiunile instituite, doar parțial contrabalansat de efectele absorbției fondurilor europene aferente instrumentului Next Generation EU.

S-a sesizat că principalul determinant al avansului PIB va rămâne probabil consumul privat, în condițiile unei accelerări semnificative a creșterii acestuia în anul 2022 succedată însă de o scădere pronunțată de dinamică în 2023, inclusiv sub influența măririi treptate a ratelor dobânzilor la creditele și depozitele populației.

Absorbția fondurilor europene este condiționată de îndeplinirea unor ținte și jaloane stricte

Războiul din Ucraina și sancțiunile asociate continuă să genereze incertitudini și riscuri considerabile prin efectele posibil mai mari exercitate, pe multiple căi, asupra puterii de cumpărare și încrederii consumatorilor, precum și asupra activității firmelor.

Totodată, absorbția fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, este condiționată de îndeplinirea unor ținte și jaloane stricte în implementarea proiectelor aprobate, au subliniat în mai multe rânduri membrii Consiliului, dar este esențială pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziției energetice, precum și pentru contrabalansarea, cel puțin parțială, a impactului contracționist al șocurilor pe partea ofertei, amplificate de războiul din Ucraina. Absorbția și valorificarea la maximum a acestor fonduri sunt vitale în actuala conjunctură, au susținut mai mulți membri ai Consiliului.

Incertitudini și riscuri majore sunt asociate însă și conduitei politicii fiscale, au convenit membrii Consiliului, facând referiri la execuția bugetară din prima jumătate a anului și la cerința continuării consolidării bugetare în contextul procedurii de deficit excesiv și al tendinței generale de înăsprire a condițiilor de finanțare, dar evidențiind, cu precădere, actuala conjunctura economică și socială dificilă pe plan intern și global, precum și seturile de măsuri aplicate în vederea sprijinirii populației și firmelor, ce pot avea implicații adverse asupra parametrilor bugetari. Din această perspectivă, deosebit de importante au fost considerate coordonatele preconizatei rectificări bugetare.

A fost discutată și o majorare cu 1,00 punct procentual a ratei dobânzii-cheie,

Majoritatea membrilor Consiliului au apreciat că, în ansamblul său, contextul analizat justifică majorarea cu 0,75 puncte procentuale a ratei dobânzii de politică monetară, în vederea ancorării anticipațiilor inflaționiste pe termen mediu și a stimulării economisirii, pentru a se asigura readucerea durabilă a ratei anuale a inflației în linie cu ținta staționară de 2,5 la sută ±1 punct procentual, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile.

A fost subliniată din nou importanța dozajului măsurilor și a calibrării conduitei politicii monetare în actuala conjunctură, astfel încât să se evite pe cât posibil o încetinire semnificativă a creșterii economice, date fiind și efectele contracționiste majore generate de șocurile ample pe partea ofertei, îndeosebi de criza energetică, dar și cerința progresului consolidării bugetare.

A fost discutată și o majorare cu 1,00 punct procentual a ratei dobânzii-cheie, având ca principale argumente nivelul ridicat al ratei anuale a inflației și revizuirea moderată în sens ascendent a traiectoriei prognozate a acesteia, precum și recentele decizii de politică monetară ale băncilor centrale majore, alături de calendarul ședințelor de politică monetară ale Consiliului, ce implică un decalaj relativ mai mare de timp între actuala și următoarea ședință de politică monetară. Unii membri ai Consiliului au înclinat înspre aceasta.

În același timp, s-a susținut în mod unanim necesitatea păstrării controlului ferm asupra lichidității de pe piața monetară și a fost reiterată importanța continuării monitorizării atente a evoluțiilor mediului intern și internațional, care să permită adecvarea instrumentelor de care dispune BNR în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea prețurilor pe termen mediu.