Grecia – copiii din vremea crizei datoriei publice trec acum prin criza inflației

Au crescut în condiții de austeritate în timpul memorandumurilor de asistență financiară și devin adulți într-o perioadă cu inflație cu două cifre și salarii mici, scrie Kathimerini, citat de Rador.

GreciaFoto: HotNews.ro / Victor Cozmei

Vassilis s-a născut în 1996, anul pe care mulți îl consideră începutul Generației Z, mai cunoscută prin termenul englezesc „Generation Z”, sau sfârșitul generației millennials.

Era adolescent când a început criza financiară în Grecia. Părinții săi, amândoi salariați, cu reduceri semnificative ale salariilor și un împrumut ipotecar pentru un apartament în Kato Patisia (o suburbie a Atenei), s-au străduit să acopere nevoile familiei lor formată din patru persoane (Vassilis are și un frate mai mic cu cinci ani, Nikolas).

În adolescență, Vassilis și-a petrecut timpul acasă cu prietenii săi și, uneori, pe terasa blocului, întrucât familiei nu-i rămâneau și ”bani de buzunar” sau pentru distracție în afara casei.

În anul în care s-a pregătit pentru admiterea la facultate, 2014, Vassilis a putut vedea că șomajul în rândul tinerilor era de aproximativ 50%, iar acest lucru i-a determinat în mare măsură opțiunile sale pentru învățământul superior. Când a absolvit universitatea cu o diplomă în Informatică, și-a găsit de lucru relativ ușor. Deși, formal, este angajat, este obligat să lucreze ca freelancer.

Dacă până anul trecut se gândea serios să se mute singur, creșterea chiriilor și a prețurilor la alimente și energie l-a făcut să-și reconsidere planurile, iar visul de „independență” a rămas un vis.

Pentru un apartament de 50 mp în Pangrati (suburbie a Atenei), într-un bloc din anii ’60, chiria este, în cel mai bun caz, 450 de euro pe lună. Această sumă nu include, desigur, creșterile de prețuri la energie electrică, încălzire, creșterea prețurilor la alimente.

În condițiile în care salariul mediu lunar pentru tinerii de până în 25 de ani este de 497,11 euro, conform ultimelor date disponibile de la Serviciul Elen de Statistică (ELSTAT), iar pentru tinerii de 25-34 de ani de 760,55 euro, ecuația pur și simplu nu… se egalizează.

Chiar și dacă nu trebuie să plătească chirie, faptul că un tânăr va trebui acum să cheltuiască, dacă vrea să cumpere aceeași mâncare, 34% din venitul lunar în loc de 29% anul trecut, înseamnă o scădere semnificativă a veniturilor sale.

Dacă până anul trecut a plătit în jur de 50 de euro pe lună pentru electricitate, anul acesta factura depășește 70 de euro, iar dacă pentru încălzirea cu gaze a plătit în jur de 20 de euro, anul acesta va plăti, pe baza datelor actuale, în jur de 72 de euro.

Cu alte cuvinte, anul acesta va trebui să cheltuiască aproximativ 28,5% din venituri pe energie, față de puțin sub 15% anul trecut.

Nu este întâmplător că, potrivit celor mai recente date disponibile ale Eurostat pentru 2021, tinerii greci își părăsesc părinții la vârsta de 30,7 ani (în medie).

Chiar dacă, într-o oarecare măsură, acest lucru poate fi corelat cu percepția generală existentă în Grecia asupra relațiilor de familie, totuși, o examinare mai atentă a datelor istorice arată că, în perioade de criză, a rămâne în casa părintească este probabil singura opțiune.

În 2004, în „vremurile bune”, tinerii din Grecia părăseau casele părintești la vârsta medie de 27,7 ani. Din 2010 încoace, odată cu intrarea Greciei în perioada memorandumurilor de salvare economică, odată cu creșterea ratei șomajului în rândul tinerilor, a crescut și vârsta medie a celor care părăsesc locuința familiei, ajungând la 29,5 ani.

În 2019 scăzuse la 28,9 ani, dar izbucnirea pandemiei din 2020, care a adus cu ea suspendarea contractelor de muncă pentru mulți tineri și declanșarea presiunilor inflaționiste din a doua jumătate a anului 2021, au făcut ca vârsta medie pentru obținerea unei locuințe proprii să crească la aproape 31 de ani.

Ironie a sorții sau coincidență tragică: reprezentanții generației Z au trăit în cei zece ani de criză financiară ca adolescenți într-un mediu marcat de șomaj ridicat, venituri reduse, dar inflație negativă din cauza recesiunii profunde, acum însă trebuie să facă față unui mediu marcat de inflație ridicată, cu o rată chiar și de două cifre, un mediu în care ei nu au mai trăit niciodată, de fapt.

Chiar și Generația X, care a cunoscut o inflație de peste 20% în anii 1980, a avut parte totuși și de măsuri compensatorii instituite de guvernul PASOK în 1982, care prevedeau o creștere a salariilor și a pensiilor la fiecare patru luni, pe baza creșterii ratei oficiale din trimestrul precedent.

Există și o a doua ironie a sorții: celebra „generație a salariilor de 700 de euro” care a apărut chiar înainte de declanșarea crizei economice și a fost, de fapt, prima generație cu perspective de a trăi mai rău decât cea anterioară, le pare tinerilor de azi o situație aproape ideală, potrivit Kathimerini, citat de Rador.