Emmanuel Macron, purtător de cuvânt al industriei europene faţă de protecţionismul american

Afectată de facturile la energie care cresc vertiginos, industria europeană este slăbită şi de „Inflation Reduction Act” al lui Joe Biden, care dă subvenţii masive pentru „Made in America”, în special în sectorul automobilului electric. În vizită de stat în SUA începând de miercuri, președintele francez Emmanuel Macron îi va cere omologului său american să facă un gest în situaţia în care Bătrânul Continent este ameninţat de dezindustrializare.

Emmanuel Macron și Joe BidenFoto: Susan Walsh / AP / Profimedia

Negociere mai curând decât război comercial. În această stare de spirit va ajunge Emmanuel Macron marţi în Statele Unite, în ajunul unei a doua vizite de stat inedite pentru un preşedinte francez, în situaţia în care creşte tensiunea între europeni şi americani legat de „Inflation Reduction Act” (IRA), intrat în vigoare în august – relatează postul France 24, preluat de Rador.

Cea mai mare investiţie decisă în lupta împotriva schimbărilor climatice, IRA prevede o anvelopă de 370 de miliarde de dolari, din care o parte va fi destinată construcţiei de eoliene, panouri solare, microprocesoare sau vehicule electrice.

Măsura emblematică a acestui plan colosal dorit de Joe Biden, dar şi cea mai controversată: un credit fiscal generos, putând să meargă până la 7.500 de dolari, rezervat cumpărării unui vehicul electric fabricat într-o uzină americană şi echipat cu o baterie fabricată local. Ceea ce poate accelera implantarea de industrii durabile pe teritoriul american şi concura serios China, care e lider în acest domeniu.

Dar aceste subvenţii mari au drept consecinţă şi excluderea companiilor europene de pe piaţa americană, favorizând maşinile Tesla ale lui Elon Musk faţă de BMW-urile germane sau Renault-urile franceze. „Cred că nu e conform cu regulile Organizaţiei Mondiale a Comerţului şi nu este conform prieteniei”, a sugerat la începutul lui noiembrie Emmanuel Macron, după o întâlnire cu reprezentanţii a 50 de întreprinderi industriale franceze.

O pierdere estimată la „10.000 de potenţiale locuri de muncă nou create” în Franţa.

Ameninţaţi de recesiune, europenii se arată tot mai îngrijoraţi de subiect, în situaţia în care companiile de pe Bătrânul Continent suferă deja un uriaş şoc de competitivitate faţă de concurentele lor de dincolo de Atlantic, mult mai expuse exploziei facturilor energetice de la începutul conflictului din Ucraina.

Independente pe plan energetic datorită dezvoltării gazului şi petrolului de şist, Statele Unite beneficiază într-adevăr de preţuri mai puţin mari şi mai stabile. O situaţie care ar putea duce la o nouă eră a dezindustrializării în Europa, în folosul Washingtonului, potrivit unor economişti.

„Este o temă de îngrijorare importantă pe care o vom ridica la nivel european”, a afirmat Elisabeth Borne într-un interviu pentru ziarul Les Echos. Potrivit prim-ministrului, planul de investiţii american, care riscă să creeze o importantă distorsiune a concurenţei, ar putea face ca Franţa să piardă „investiţii de 10 miliarde de euro” şi „crearea a 10.000 de potenţiale locuri de muncă”.

În confruntarea cu protecţionismul american, UE are în vedere mai multe piste, precum adoptarea de contramăsuri comerciale sau crearea unui „Buy European Act”, conceput ca un răspuns direct la planul lui Joe Biden pentru a proteja industriile verzi europene.

În acest stadiu, opţiunea unei goane după subvenţii este totuşi exclusă. „Trebuie să fim foarte prudenţi în materie de subvenţii pentru a evita un conflict comercial”, a arătat, vineri, Jozef Sikela, ministrul industriei şi comerţului al Republicii Cehe, care deţine preşedinţia Uniunii Europene până sfârşitul lui decembrie.

„Problema e să ştim dacă Europa are într-adevăr marje de manevră pentru a contracara aceste dispoziţii. Am putea institui aceeaşi protecţie la scară europeană, dar ştim că acest jos este pierzător pentru toată lumea”, notează economista Stéphanie Villers de la cabinetul PwC France.

Exceptări pentru companii europene?

Pentru a evita un nou război comercial între Europa şi Statele Unite, ca cel care a existat în era Trump pe aluminiu, Emmanuel Macron va încerca deci să-l convingă pe Joe Biden că este în interesul lui să nu slăbească Bătrânul Continent.

„’Pitch-ul’ va fi să spună: exisită, evident, o provocare chineză. Suntem gata, în UE, să nu mai fim naivi faţă de Beijing. Dar nu puteţi să ne cereţi să vă ajutăm în legătură cu China şi să ne impuneţi IRA”, explică pentru Reuters un diplomat francez sub acoperirea anonimatului.

Conştient că Joe Biden nu va da înapoi pe acest plan crucial pentru bilanţul lui, preşedintele francez va încerca să-l determine pe omologul lui să consimtă la nişte amendamente. Obiectiv: să negocieze exceptări pentru companiile europene, în special pentru producătorii de vehicule electrice, pe modelul celor pe care Mexicul şi Canada le-au obţinut deja.

Dar potrivit lui Stéphanie Villers, este puţin probabil ca administraţia americană să accepte cererile „celui mai vechi aliat al său”. „Trebuie să înţelegem că nu este în spiritul Statelor Unite, care şi-au susţin întototdeauna comerțul şi economia în detrimentul celorlalte puteri”, afirmă economista.

Pentru a relaxa tensiunile, europenii şi americanii au creat luna trecută un „Task force” care urmează să se întrunească pe 5 decembrie. În caz de eşec al negocierilor, IRA ar deveni un obstacol serios între Bruxelles şi Washington. Comisia Europeană ar putea merge chiar până la a sesiza Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC). Dar acest proces ar dura cel puţin un an, scrie Financial Times. Pe de altă parte, este departe de a întruni unanimitatea Celor 27, în momentul în care occidentalii vor să menţină un front unit în faţa Moscovei şi a consecinţelor invaziei ruse din Ucraina.