În Ungaria jumătate din populație se confruntă sistematic cu o lipsă de produse alimentare (sondaj)

Ungurii consideră că forințul depreciat, prețurile mari la energie și politica economică defectuoasă sunt cauza inflaţiei alimentare, care este campioana europeană.

Supermarket în Budapesta, UngariaFoto: ATTILA KISBENEDEK / AFP / Profimedia

Peste trei sferturi dintre cumpărătorii ungari s-au confruntat cu situaţia în care nu au putut cumpăra produse alimentare în magazine la prețuri plafonate din cauza lipsei acestora: 56% dintre ei întâlnesc în mod regulat acest fenomen, iar în cazul a 22% li s-a întâmplat așa ceva, rezultă din datele unui sondaj de opinie realizat de Publicus Research la mijlocul lunii decembrie, la solicitarea ziarului ungar Népszava, citează Rador.

Femeile – care se presupune că fac cumpărături mai des – se confruntă într-o măsură mai mare cu lipsa mărfurilor cauzate de plafonarea preţurilor, decât bărbaţii: 62% dintre femei şi doar 49% dintre bărbaţi au spus că nu pot cumpăra în mod sistematic produse la preţuri plafonate.

Toate acestea nu sunt lipsite de interes, deoarece la eliminarea plafonării preţurilor la combustibil pe 6 decembrie, şeful de cabinet al premierului ungar, Gergely Gulyás, a declarat că orice plafon de preț are sens atâta timp cât nu duce la o lipsă de bunuri. Dacă deficitul ajunge în măsura în care produsul nu poate fi asigurat familiilor, atunci plafonul de preț își pierde sensul.

Cu toate acestea, în pofida faptului că aproape din momentul introducerii prețurilor plafonate magazinele limitează cantitatea de produse care poate fi achiziționată o singură dată la acest preţ, în social media apar în mod regulat încă de la începutul verii informaţii, relatări despre faptul că în magazine nu se găseşte zahăr şi ulei de gătit şi rar se găseşte şi lapte UHT 2,8% grăsime.

Se pare, însă, că acest nivel de penurie de produse nu pare să fi depășit încă pragul de stimulare al Guvernului. Înghețarea prețurilor la alimente introdusă de la 1 februarie a acestui an a fost extinsă la jumătatea lunii noiembrie – pe lângă zahăr, ulei de gătit de floarea soarelui, făină de grâu BL 55, piept și pulpă de pui, pulpă de porc și lapte UHT de 2,8% grăsime – şi la ouă şi cartofi. Iar, la mijlocul lunii decembrie, măsura a fost prelungită până la 30 aprilie a anului viitor.

Care e cauza creșterii rapide a prețurilor la alimente

Din anumite motive – notează Népszava – alegătorii partidelor de guvernământ se confruntă mai rar cu probleme cauzate de prețurile plafonate. Potrivit sondajului de opinie efectuat de Publicus, cel puțin 63% din opoziție și 67% dintre alegătorii indeciși sunt în mod sistematic în imposibilitatea de a cumpăra un produs la preţ plafonat, în timp ce doar 41% dintre alegătorii FIDESZ-KDNP (Partidul Popular Creştin Democrat) se confruntă cu o situaţie similară. În general, 81% dintre alegătorii partidelor de opoziţie, 84% dintre indecişi şi 69% dintre simpatizanţii partidelor de guvernământ s-au confruntat cu lipsa produselor alimentare la preţuri plafonate.

De la introducerea plafonării preţurilor analiştii şi economiştii încearcă să atragă atenţia asupra faptului că această măsură nu va avea drept rezultat afectarea ratei inflaţiei, ci va produce o penurie de produse. Cauza lipsei produselor este aceea că oamenii cumpără cantităţi mai mari decât până acum la preţuri mai mici, menţinute artificial, în timp ce pentru producători este nerentabil să-și vândă produsele pe piaţa internă. Iar inflația este determinată de plafonarea prețului deoarece, pe de o parte, provoacă perturbări în lanțurile de aprovizionare, iar pe de altă parte comercianții își distribuie pierderile suferite la produsele cu preţuri plafonate pe alte produse. Aceste creşteri de preţuri nu vor dispărea nici cu eliminarea plafonului de preţuri.

Potrivit propagandei guvernamentale, notează Népszava, doar Bruxelles-ul și sancțiunile „greșite” sunt responsabile pentru creșterea prețurilor la alimente. „Sunteți de acord cu sancțiunile care provoacă creșterea prețurilor la alimente?” – aceasta a fost, de exemplu, acea întrebare falsă la care oamenii au trebuit să răspundă în cadrul consultării naţionale, lansată de Guvernul ungar, întrebare care a sugerat imediat şi răspunsul.

În sondajul Publicus, respondenții au identificat şi alte cauze cu privire la ceea ce consideră ei că este motivul creșterii galopante a prețurilor la produsele alimentare, iar sancțiunile s-au clasat pe ultimul loc. Din sondaj a rezultat că oamenii consideră că inflaţia la alimente a fost cauzată mai cu seamă de preţurile mari la energie (88%), forințul depreciat (86%), politica economică greşită a Guvernului (74%), metodele de stabilire a preţurilor de către comercianţi (63%) şi sancţiunile impuse de Bruxelles împotriva Rusiei (47%).

Desigur, alegătorii FIDESZ-KDNP sunt mai permisivi cu Guvernul, arară Népszava: doar 45% cred că politica economică defectuoasă este cauza creșterii rapide a prețurilor la alimente, 75% consideră că forințul depreciat a provocat această situaţie, iar în opinia a 85% se datorează sancţiunilor de la Bruxelles. În schimb, 97% dintre alegătorii partidelor de opoziţie dau vina pe forințul slab, 96% pe politica economică greşită și doar 19% spun că creşterea preţurilor la alimente se datorează sancțiunilor.

O bună parte a veniturilor e cheltuită pe alimente

Potrivit datelor Oficiului Central de Statistică (KSH), în luna noiembrie produsele alimentare erau mai scumpe în medie cu 44% în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut, metodologia Eurostat arătând o scumpire de 49% în această perioadă.

Potrivit cercetării Publicus, la începutul lunii decembrie oamenii au simţit o creștere medie a prețurilor de 77%.

Mai puțin de un sfert dintre respondenți au estimat inflația alimentară la valoarea corespunzătoare măsurătorii KHS, respectiv la 41-50%.

Gospodăriile cheltuiesc în medie 39% din venitul lor pe alimente. Femeile estimează că această valoare este puțin mai mare, 43%, iar bărbații susţin că este puţin mai mică, de 35%.

Aceasta înseamnă în medie o cheltuială lunară de 101.000 de forinţi de persoană, însă diferenţele sunt destul de mari, deoarece o cincime dintre respondenți cheltuiesc doar 26.000-50.000 de forinţi, în timp ce un sfert alocă 101-200.000 de forinţi pentru alimente. Pensionarii cheltuiesc mai puțin pe alimente, în medie 81.000 de forinţi, în timp ce lucrătorii activi cheltuiesc 111.000 de forinţi.

Citește și: