Vrei să-ți deschizi magazin online în 2023? Cât te-ar costa promovarea online, la început. „Să nu confundăm costul mic cu bariera de intrare mică”

​Sursa foto: © Mikhail Primakov | Dreamstime.com

Facebook-Instagram-TikTok-YouTubeFoto: Dreamstime

—

Nu-i așa că și tu vrei să faci milioane de euro din comerț online, lucrând doar două ore pe zi, de pe plajă, din Thailanda? Sau Dominicană sau… whatever. Țap-țarap pe Tik-Tok, pe Facebook, pe Insta și gata, nu? Nu! Există, încă, potențial în România, în acest domeniu, dar ai nevoie să cheltui cu promovarea. „Concurența este destul de mare și atunci am nevoie de bugete de promovare să am rezultate” – avertizează Raluca Radu, antreprenoare și expertă în marketing digital, care a și calculat cam cât ar trebui să cheltuie doar cu promovarea un magazin online la început de drum.

Internetul a făcut comerțul mai simplu și pentru consumatori, și pentru antreprenori. Dar în niciun caz nu e atât de simplu pe cât ni se promitea, într-o vreme, prin reclame la soluții-minune de business pentru începători, de genul „faci bani lucrând doar două ore pe zi, de pe plajă”.

Vreo 200 de antreprenori au venit, recent, la un curs gratuit de marketing online, la centrul de sprijin pentru mici afaceri Stup, de la București. Cifrele încă mai țin cu începătorii, dacă ne uităm la potențialul de piață încă neocupat de giganții comerțului online, în România.

„Se pare că, în România, suntem undeva la 16 milioane de internauți și este piață estimată la 6,2 miliarde de euro – comerțul online la finalul anului 2021, conform ARMO și GPEC. Ca procent, cumpărăturile online din totalul retail-ului sunt încă sub 10%. Ideea e că e foarte mult potențial. Din 16 milioane de utilizatori de internet, numărul cumpărătorilor online este undeva la 4 milioane. Cei care faceți sau vreți să faceți comerț online, nu vă adresați tuturor internauților, ci celor care au testat deja shopping-ul online. Dar este foarte multă piață care nu a cumpărat încă online” – spune Raluca Radu, antreprenoare și expertă în marketing digital.

Asta nu înseamnă însă că internetul e cornul abundenței și nici sacul lui Moș Crăciun. Investești în site-ul tău de e-shop sau îți listezi marfa pe un marketplace consacrat. Și n-ai terminat. Lună de lună trebuie să bagi bani în promovare online.

„Sunt foarte multe business-uri la început de drum care cred, pe bună dreptate, că în marketingul online e cel mai ușor să se promoveze și mai ales că aici barierele de intrare sunt foarte mici. E important să nu facem confuzia între costul mic și bariera de intrare mică. Cred că în marketingul online costurile pot fi și similare cu cele din publicitatea tradițională, dar marele avantaj e că pot să cheltuiesc doar un leu, dacă atât am și mă pot promova fără să fac mari investiții – nu-mi trebuie neapărat investiții în grafică, materiale publicitare etc.” – spune Raluca Radu.

Ea a și calculat cam care ar fi costul minim lunar cu promovarea, pentru un antreprenor care abia încearcă marea comerțului online cu degetul.

„Un minimum, ca să văd niște rezultate, dacă sunt o afacere la început de drum, ar fi 1.000 de euro pe lună. La un magazin online, 1000 de euro e un prag de intrare, dar depinde și ce vinzi. Dacă vrei să lansezi acum un magazin online de electronice, cred că ai nevoie de un buget de minimum 3.000 de euro pe lună, să vezi ceva” – consideră experta în marketing digital.

Este important și ce faci cu mia ta de euro, pentru că posibilitățile de promovare online sunt multe și nu toate ți se potrivesc. Să cumperi apariții în căutările oamenilor pe Google sau să te strecori pe fluxurile rețelelor social, sub ochii utilizatorilor?

„Depinde de tipul tău de produs. Dacă ai un produs care se caută deja pe Google, aș recomanda ca unul dintre principalele canale de promovare să fie Google Ads. Dacă este însă un produs care nu se caută musai sau care nu răspunde unei nevoi clare a consumatorului, ci mai degrabă este o cumpărătură de impuls, atunci te poți promova pe social media: Facebook, Instagram, TikTok, YouTube” – ne sfătuiește Raluca Radu.

Când vine vorba de platformele social media, Raluca are abordări diferite, în funcție de rețea. „E important să vedem ce se consumă pe rețelele sociale”:

• „Pe Facebook, utilizatorii se uită mai degrabă ce fac prietenii, se așteaptă să citească text, să mai vadă o poză. În România, mai puțin video. Dacă citiți articole de pe afară, vi se spune foarte mult că video este mai important decât fotografia. Este adevărat, în majoritatea rețelelor de socializare, dar nu și pe Facebook. De ce? Pentru că utilizatorii, în general, nu prea încarcă video și atunci nu suntem obișnuiți cu tipul ăsta de conținut”.
• „Pe Instagram, majoritatea am văzut că trebuie să încărcăm video, pe TikTok n-avem altă șansă. Dar pe Facebook utilizatorii nu sunt foarte obișnuiți cu conținutul video, iar noi, ca brand, dacă vrem să ne facem reclamă și folosim video, riscăm să fim percepuți de la început ca reclamă și utilizatorii să dea skip, să treacă peste conținutul nostru”.
• „Pe TikTok, oamenii caută două tipuri de conținut: entertainment, dar folosesc TikTok și ca motor de căutare. Pentru Generația Z, TikTok a depășit Google ca motor de căutare, Generația Z caută cum să schimb roata de rezervă, direct pe TikTok”.
• „Un număr mare de utilizatori care vor să învețe online limbi străine le învață pe YouTube și pe TikTok”.
• „Pe Instagram, utilizatorul intră să vadă conținut estetic, frumos. Nu mă interesează pozele lui mamaia din vacanță, decât dacă sunt frumoase. Tot pe Instagram, pe componenta de stories, utilizatorii se așteaptă să vadă conținut autentic. De asemenea, pe Instagram se caută vedete. Deci utilizatorii de Instagram au mult mai mari șanse să se împrietenească cu brandul tău decât pe Facebook”.
• „Facebook este mai mult despre prieteni”.
• „YouTube a crescut enorm, aproape s-a dublat timpul de vizionare al utilizatorului în pandemie, s-a ajuns la aproape două ore de video pe zi, consumate pe YouTube (de persoană).
• „LinkedIn este la 3 milioane de utilizatori (în România). E mult mai scump. Totuși, LinkedIn are un mare avantaj: utilizatorii LinkedIn au de două ori puterea de cumpărare a utilizatorilor celorlalte rețele de socializare. Ce e mai interesant este că pe LinkedIn utilizatorul își completează CV-ul, întreaga experiență, toate skill-urile, facultatea, pentru că LinkedIn este totuși o rețea de recrutare și de networking. Și ai mult mai multe oportunități de a targeta publicul acesta business”.
• Pinterest este o platformă online de imagini, mai puțin utilizată și de aceea promovarea este mai ieftină aici. Este folosită mai ales de femei, în principal pe nișa de beauty. Dacă ai o afacere pe nișa aceasta, poți obține un bun raport cost-beneficiu pe Pinterest.

„În oricare dintre rețelele de socializare avem conținut organic și conținut sponsorizat. Pe Facebook către câți fani ai unei pagini ajunge o postare neplătită? Sub 1%. Reach-ul organic este foarte scăzut pe toate rețelele sociale, dar în special pe Meta (Facebook, Instagram – n.r.), este sub 1%. Până acum câțiva ani, ajungea la 15%, dar între timp l-au scăzut” – ne pune în gardă experta în promovare pe net.

Ai auzit de ROAS? E important!

Indiferent unde alegi să te promovezi – pe Google Ads, pe social media, pe YouTube, nu uita de ROAS!

„Pentru eCommerce, veți găsi la loc de cinste ROAS. Vine de la return on advertising spends (rezultat obținut pe cheltuiala cu reclama – n.r.). Ce mi se întoarce mie dintr-o campanie de marketing – e practic un indicator al eficienței campaniei de marketing. Se măsoară ca venit supra cost. Dacă am făcut o campanie și am cheltuit 400 de lei și mi s-a întors un singur client – am avut rată de conversie de 1% să zicem – iar clientul a cumpărat de 100 de lei, asta înseamnă că eu am ROAS de 0,25. Vai de steaua lui! Eu îmi doresc ca ROAS să fie supraunitar” – explică Raluca Radu.

OK, dar pot să fac și eu ceva gratis, să mă promovez pe internet? Mda…

„Dacă abia s-a lansat o rețea de socializare, dacă sunt printre primii acolo, sunt șanse să am rezultate rapid, dar altfel, nu. Concurența este destul de mare și atunci am nevoie de bugete de promovare, să am rezultate” – ne avertizează experta în marketing digital.

Totuși, chiar este indicat să mai facem și noi câte ceva să ne promovăm. „Este nevoie să facem SEO – optimizarea site-ului pentru motoarele de căutare. Aș începe cu ea, dar o să am rezultate în ani întregi, pentru că deja sunt jucători de renume, de foarte mult timp, care au investit foarte mult în optimizare pentru motoarele de căutare și șansele să mă indexez eu bine cu un produs sau serviciu competitiv sunt minime. Ce pot să fac de la bun început e să creez conținut foarte atrăgător pentru public, fie pe social media, fie pe blogul meu – conținut de specialitate. Depinde și de cât talent ai, poate mi-e natural să scriu sau poate să mă filmez, să ofer informații educative. Am văzut clienți unde echipa s-a dus și spre zona de divertisment, cu conținut amuzant pentru publicul lor – scene din service, de exemplu”- spune experta în marketing online.

Dar nici banii nu sunt de ajuns:

„În afară de bugetele de promovare, trebuie ca, fie eu, fie cine face promovarea să aibă și niște cunoștințe tehnice. Marketingul digital este la limita între promovarea clasică și zona de cunoștințe tehnice, în spate sunt niște algoritmi de inteligență artificială, care clasifică modul în care apar reclamele, targetează publicurile. Și atunci e foarte important să cunosc mediul respectiv, pot să am un pic de succes, adică să ating publicul dorit de mine, dacă am măcar cunoștințele tehnice. Și atunci ar fi bine fie să stăpânesc eu niște informații de bază în domeniu, fie să lucrez cu cineva specializat”.

În fine, orice antreprenor se găsește și în ipostaza sa de consumator. Iar antreprenorul are de învățat de la consumatorul din el.

Ce faci să nu iei plasă la cumpărături pe net?

„În calitate de consumator, e important să mă uit la lucruri care țin de marcaje de încredere: magazinul online să aibă publicate datele de contact, politica de retur, politica de livrare, termeni și condiții – să nu cumpăr de la oricine, că s-ar putea să iau plasă. Să fie trimiteri către site-uri de gestionare a litigiilor, protecția consumatorului. E important să existe politica de cookie-uri. Mă pot uita la testimoniale, review-uri pe Google, pe platforme social media, dacă are un pin pe Google Maps…” – ne mai sfătuiește Raluca Radu.

Bine, oricum consumatorul român e circumspect când cumpără de pe net:

„Procentul de plăți online cu cardul este supărător de mic, 30% dintre cumpărătorii online, restul plătesc ramburs la curier. Se pare că oamenii nu prea plătesc online cu cardul, pentru că nu au încredere. Primul motiv este că nu au încredere în comercianți: nu au încredere că li se va livra produsul, că li se va livra la timp, că nu li se va livra o cărămidă în ochi. Apoi sunt cei cărora le este frică de plata online, le este frică de phishing (escrocherii cu site-uri sau mailuri false, care fură date financiare, bani – n.r.). Sunt mulți consumatori care fie refuză comanda, fie lasă plata la livrare, ramburs, fiindcă nu știu dacă vor avea bani – e un fel de creditare: fac comanda, pentru că am acum un impuls, dar nu știu dacă mai am chef să plătesc. Cei care vreți să intrați acum în business-ul de comerț online, e bine să știți că e o rată foarte mare de comenzi refuzate, în funcție de industrie. Din experiența mea, cam 20% din fashion se refuză la livrare” – spune Raluca Radu, antreprenoare și expertă în promovare online.

Mai vrei să-ți deschizi magazin online în 2023? Baftă!