Oficialii SUA au constatat că tirurile de artilerie ale Rusiei în Ucraina au scăzut și cu 75%. Care ar fi posibilele explicaţii

Tirurile de artilerie ale Rusiei în Ucraina au scăzut dramatic faţă de nivelul ridicat de acum câteva luni, în unele locuri cu până la 75%, potrivit oficialilor americani şi ucraineni. Scăderea bombardamentelor este o dovadă în plus a poziţiei din ce în ce mai slabe a Rusiei pe câmpul de luptă la aproape un an de la invazia sa din Ucraina, au declarat oficialii pentru postul CNN, potrivit News.ro.

Război în Ucraina: Rușii trag cu un lansator multiplu de rachete BM-21 GradFoto: – / Sputnik / Profimedia

Oficialii cu care a stat de vorbă CNN nu au oferit o explicaţie clară sau unică pentru scăderea semnificativă a intensităţii tirurilor de artilerie. Este posibil ca Rusia să-şi raţionalizeze muniţia pentru că i-au scăzut rezervele sau totul ar putea face parte dintr-o reevaluare mai amplă a tacticilor în faţa ofensivei ucrainene.

La începutul acestei luni, Rusia a suferit cele mai mari pierderi militare de la începutul războiului în Ucraina, când un atac cu rachete al forțelor ucrainene a lovit o şcoală din Makiivka, un mic oraş din regiunea Doneţk. Clădirea fusese transformată în cazarmă de ocupanţii ruşi, iar înăuntru se aflau sute de recruţi. Ministerul rus al Apărării a declarat că 89 de soldaţi au fost ucişi în urma acestei lovituri. Atacul de la Makiivka a distrus însă şi echipamente şi provizii militare ruseşti, care erau depozitate în aceeaşi şcoală, ceea ce i-a făcut pe bloggerii militari ruşi să pună la îndoială competenţa oficialilor militari aflaţi la conducere.

Poate că această lovitură este doar o picătură într-o găleată, dar găleata devine din ce în ce mai mică, a comentat un oficial american din domeniul apărării, citat de CNN.

Pe de altă parte, Ucraina se bucură de un sprijin militar sporit din partea aliaţilor săi occidentali, iar Marea Britanie se gândeşte să trimită pentru prima dată tancuri de luptă în Ucraina.

De la operațiune specială la război, cu stocuri diminuate

Între timp, liderul rus Vladimir Putin pare că se străduieşte să-şi consolideze sprijinul politic intern pentru un război pe care iniţial l-a descris ca fiind doar o „operaţiune militară specială” limitată, cred oficialii serviciilor de informaţii americane. În această logică, oficialii americani sunt de părere că armistiţiul de 36 de ore pe care Putin l-a ordonat săptămâna trecută în Ucraina pentru a permite respectarea Crăciunului ortodox a fost doar o încercare de a face pe plac populaţiei din Rusia, precum şi o oportunitate pentru Putin de a-i învinovăţi pe ucraineni că l-au încălcat prezentându-i astfel ca pe nişte păgâni eretici.

Până în prezent, întrebările legate de stocul de arme al Rusiei s-au axat în principal pe muniţiile lor ghidate, de precizie, cum ar fi rachetele de croazieră şi rachetele balistice. Dar oficialii americani au declarat că scăderea drastică a tirurilor de artilerie ar putea indica faptul că bătălia prelungită şi brutală a avut un efect semnificativ asupra aprovizionării Rusiei cu arme convenţionale. Luna trecută, un oficial militar american de rang înalt a declarat că Rusia a fost nevoită să recurgă la obuze de artilerie vechi de 40 de ani, deoarece rezervele sale de muniţie nouă s-au redus.

SUA consideră că utilizarea de muniţie degradată, precum şi apropierea Kremlinului de ţări precum Coreea de Nord şi Iran reprezintă un semn al diminuării stocurilor de armament ale Rusiei.

În plus, raţionalizarea muniţiei şi atacurile diminuate par a veni în contradicţie cu practica militară rusă, care în mod tradiţional presupune bombardarea intensă a unei zone-ţintă cu focuri masive de artilerie şi rachete. Această strategie a putut fi văzută la începutul războiului în oraşe precum Mariupol şi Melitopol.

Oficialii mai spun că schimbarea de strategie s-ar putea să fie, pe de altă parte, opera comandantului rus din teatrul de operaţiuni, recent instalat, generalul Serghei Surovikin, pe care SUA îl consideră mai competent decât predecesorii săi.

De cealaltă parte, Ucraina nu a avut de ales decât să îşi raţionalizeze muniţia încă de la începutul războiului. Trupele ucrainene şi-au epuizat rapid propriile rezerve de muniţie de 152 mm din epoca sovietică atunci când a izbucnit conflictul şi, deşi SUA şi aliaţii săi au furnizat sute de mii de cartuşe de muniţie occidentală de 155 mm, chiar şi aceste rezerve au avut limitele lor.

Ca urmare, Ucraina a tras în medie în jur de 4.000-7.000 de lovituri de artilerie pe zi, mult mai puţine decât Rusia.

Diminuarea ritmului de tragere al ruşilor nu este liniară, a remarcat un oficial american din domeniul apărării, şi există zile în care ruşii încă folosesc intens artileria – în special în jurul oraşelor Bahmut şi Kreminna din estul Ucrainei, precum şi în unele zone din apropiere de Herson, în sud.

Oficialii americani şi ucraineni au oferit estimări foarte diferite ale tirurilor ruseşti, oficialii americani afirmând că ritmul a scăzut de la 20.000 de runde pe zi la aproximativ 5.000 pe zi, în medie. Ucraina estimează că rata a scăzut de la 60.000 la 20.000 pe zi, precizează CNN. Însă ambele estimări indică o tendinţă similară de scădere.

Evaluările greșite ale americanilor

Deşi Rusia are încă mult mai multă muniţie de artilerie disponibilă decât Ucraina, primele evaluări americane au supraestimat foarte mult cantitatea de care dispunea Rusia, a declarat un oficial militar american. Washingtonul a subestimat, pe de altă parte, cât de bine se vor descurca ucrainenii să lovească locaţiile logistice ruseşti.

Se pare că acum Rusia se concentrează mai mult pe consolidarea fortificaţiilor sale de apărare, în special în centrul regiunii Zaporojie, a transmis duminică Ministerul britanic al Apărării în actualizarea sa periodică a situaţiei de pe front. Mişcările sugerează că Moscova este îngrijorată de o potenţială ofensivă ucraineană fie acolo, fie în Luhansk, a precizat ministerul.

„Un avans ucrainean major în Zaporojie ar pune serios la îndoială viabilitatea punţii terestre a Rusiei, care leagă regiunea rusă Rostov de Crimeea, în timp ce succesul ucrainean în Luhansk ar submina obiectivul de război declarat al Rusiei de a elibera Donbasul”, a explicat ministerul britanic.

Pe de altă parte, tensiunile dintre oficialii din domeniul apărării de la Kremlin şi liderii Grupului Wagner au crescut şi pe fondul plângerilor publice ale mercenarilor că au rămas fără echipament şi a rapoartelor conform cărora liderul lor, Evgheni Prigojin, vrea să preia controlul asupra minelor de sare de lângă Bahmut. „Anul acesta vom învinge! Dar mai întâi ne vom cuceri birocraţia internă şi corupţia”, spune Prigojin într-un videoclip. „După ce ne vom cuceri birocraţia internă şi corupţia, atunci îi vom cuceri pe ucraineni şi NATO, iar apoi întreaga lume. Problema acum este că birocraţii şi cei care se complac în corupţie nu ne vor asculta acum, pentru că de Anul Nou toţi beau şampanie”, spune Prigojin.

De ce țin rușii morțiș să ia Bahmutul

Ambiţiile lui Prigojin nu s-ar limita însă la o mai mare putere politică, consideră SUA. Există, de asemenea, indicii că acesta vrea să preia controlul asupra profitabilelor mine de sare şi calcar din apropierea Bahmutului, a declarat un oficial de rang înalt al administraţiei americane. „Acest lucru corespunde cu modul de operare pe care Wagner îl are în Africa, unde activităţile militare ale grupului funcţionează adesea mână în mână cu controlul activelor miniere”, a declarat oficialul. SUA consideră că aceste stimulente de ordin material explică „obsesia” lui Prigojin şi a Rusiei de a cuceri oraşul Bahmut.

Oficialul a mai spus că şi Grupul Wagner a suferit pierderi grele în operaţiunile sale în apropiere de Bahmut de la sfârşitul lunii noiembrie. „Din forţa sa de aproape 50.000 de mercenari (inclusiv 40.000 de condamnaţi), compania s-a ales cu peste 4.100 de morţi şi 10.000 de răniţi, inclusiv peste 1.000 de morţi între sfârşitul lunii noiembrie şi începutul lunii decembrie în apropiere de Bahmut”, a declarat oficialul, adăugând că aproximativ 90% dintre cei ucişi erau condamnaţi.

Oficialul a spus că Rusia „nu poate susţine acest tip de pierderi”.

„Dacă în cele din urmă Rusia va cuceri Bahmut, Rusia va caracteriza cu siguranţă acest lucru, în mod înşelător, ca fiind o victorie majoră. Dar noi ştim că nu este cazul. Dacă pentru pentru fiecare oraş de mărimea Bahmutului preţul este de mii de ruşi ucişi pe parcursul a şapte luni, aceasta este definiţia unei victorii a la Pirus”, a tras concluzia oficialul american.

___