Ce ar însemna o zi fără femei în economia României

Cum ar arăta cu adevărat o zi fără femei? Iată câteva dintre scenariile în care România s-ar transforma brusc dacă femeile și-ar lua liber sau ar pleca toate din țară.

Ziua FemeiiFoto: Unai Huizi / imageBROKER / Profimedia

Aproape jumătate din forța de muncă a României ar dispărea. Femeile reprezintă 42% din lucrătorii din economie. În anumite domenii, ele înseamnă 80% din salariați (în învățământ, de exemplu, potrivit datelor INS). La nivelul învățământului antepreșcolar, doamnele ocupă 99% din funcții.

Salariul mediu ar crește, întrucât pe medie româncele câștigă mai puțin. Dacă intri în detalii, afli că există câteva județe în care bărbații iau bani mai puțin, ne spun datele Statisticii.

Caraș Severin, Dolj, Teleorman, Călărași, Vrancea, Vaslui, Botoșani, Harghita, Covasna sunt județele în care femeile câștigă mai mult decât bărbați

În termeni de PIB, dacă toate femeile ar lipsi o zi de la muncă, economia s-ar resimți cu aproape o jumătate de miliard de euro, dacă luăm în calcul faptul că PIB-ul va ajunge la 300 de miliarde de euro în acest an și ponderăm datele cu salariile nete pe sexe, grupe de venit, număr de ore lucrate de femei și numărul zilelor lucrătoare din acest an (248).

Nu doar învățământul ar avea de suferit, ci și Sănătatea, serviciile farmaceutice, cele de contabilitate sau casieriile din supermarketuri, joburi predominant feminine.

O zi fără femei ar mai însemna și circa 500 de nașteri mai puțin, cu toate consecințele socio-economice care decurg de aici.

Asta ca să nu mai vorbim de cea mai complexă chestiune, pe care nici PIB-ul n-o include: muncile pe care femeile le fac acasă.

Femeile încă se ocupă de cea mai mare parte a îndatoririlor casnice. Un studiu la nivel mondial (Pew Social Trends) arată că mamele dedică 13,5 ore pe săptămână îngrijirii copiilor, comparativ cu 7,3 ore cât alocă bărbații.

Femeile petrec în medie 37 de minute gătind (comparativ cu 17 minute în cazul bărbaților), 29 de minute făcând curățenie (față de 10 minute în cazul nostru, al bărbaților) și 17 minute spălând rufe în fiecare zi (față de 5 minute pentru bărbați). Cele mai multe femei spun că ele sunt cele care se ocupă de cumpărăturile domestice. În total, femeile petrec în medie două ore și 15 minute zilnic pentru treburile casnice, comparativ cu puțin peste o oră în cazul bărbaților.

Tinerele amână din ce în ce mai mult aducerea pe lume a unui copil /Vârsta medie a mamei la prima naștere a urcat de la puțin peste 20 de ani în 1990, la 27,5 ani în anul 2021

De ce femeile trăiesc, în medie, cu 5,6 ani mai mult decât bărbații? Şansele la o viaţă mai lungă sunt, în toate ţările membre ale UE, mai mari în cazul femeilor. Statisticile europene, disponibile la nivelul anului 2021, arată că femeile din Uninunea Europeană trăiesc, în medie, 82,8 de ani, pe când speranţa medie de viaţă a bărbaţilor este de 77,2 ani. Cercetătorii afirmă că această diferenţă este explicată în mare parte de stilul de viaţă, mai sănătos în cazul femeilor, şi de ocupaţiile diferite ale celor două sexe.

• În anul 2021, populația a fost deservită de un număr de 68760 medici (48.527 femei și 20.233 bărbați). Unui medic i-au revenit, în medie, 278 locuitori (142 femei și 136 bărbați). Din numărul medicilor, 12430 au fost medici de familie (9713 femei și 2717 bărbați), unui medic de familie revenindu-i, în medie, 1538 locuitori (786 femei și 752 bărbați).

• În toată lumea, domeniul medical este ocupat majoritar de personal feminin. România nu este o excepție, astfel, personalul medico-sanitar din sistemul de sănătate din România se caracterizează printr-un profund dezechilibru pe sexe. În anul 2021, peste 70% dintre medicii, peste 65% dintre medicii stomatologi, circa 90% dintre farmaciștii și circa 65% dintre fiziokinetoterapeuții din țara noastră sunt femei, iar tendința în perioada 2010-2021 a fost de creștere a ponderii acestora. În rândul cadrelor medicale cu studii medii, bărbații reprezintă doar 10,5%. Raportul dintre femeile și bărbații din categoria personalului medical cu studii superioare este de 3:1 și din categoria personalului medical cu studii medii este de aproape 9:1, în favoarea femeilor.

• Tendinţa fetelor de a continua programele de studii în cadrul sistemului naţional de educaţie se manifestă şi în învăţământul universitar. Din totalul studenţilor care au absolvit programele de studii cu diplomă de licenţă, în anul universitar 2020-2021, 57,7% sunt persoane de sex feminin. Situaţia pe sexe este similară şi pe forme de proprietate a instituţiilor de învăţământ superior: în instituţiile publice, 58,3% dintre absolvenţii cu diplomă de licenţă sunt fete, respectiv 54,6% în privat. Şi în cazul programelor de master şi a studiilor postuniversitare, absolvenţii de sex masculin sunt mai puţin numeroși decât fetele, reprezentând 37,2% din totalul absolvenților cu diplomă de nivel educațional ISCED 7. Între absolvenții programelor de master și cursurilor postuniversitare, se remarcă o pondere mare a fetelor din domeniul Educație (84,3%).

• În anul 2021, 227,5 mii persoane făceau parte din forţa de muncă potenţială adiţională. Dintre acestea, 55,2% erau femei. Se observă că femeile sunt dominante în special la grupa de vârstă 45-54 ani (61,6%), când potenţialul lor de muncă este ȋncǎ ridicat. În România, 18,0% din tinerii cu vârste între 15 şi 24 de ani nu erau ocupaţi în anul 2021 şi nici nu erau înscrişi într-o formă de educaţie. Rata NEET este mare în cazul femeilor

HotNews.ro urează un călduroe „La mulți ani!” tuturor doamnalor și domnițelor noastre!