Austriecii de la Raiffeisen acuză „aroganța morală” a celor care cer băncii să plece din Rusia, dar spun că analizează măsura

Oficialii grupului bancar austriac Raiffeisen Bank International (RBI) au catalogat joi drept „aroganţă morală” criticile îndreptate spre afacerile băncii din Rusia, chiar dacă au anunţat că vor analiza o posibilă vânzare a acestor operaţiuni, în contextul presiunilor crescute, transmit Reuters și Agerpres.

Sucursală Raiffeisen Bank în Moscova, RusiaFoto: Japaridze Mikhail / TASS / Profimedia

Preşedintele RBI, Erwin Hameseder, i-a acuzat pe critici că practică „o gândire morală de tip alb sau negru” dintr-o poziţie confortabilă lipsită de riscuri şi a subliniat faptul că majoritatea firmelor occidentale nu au plecat încă din Rusia.

„Aceasta este realitatea”, a spus Erwin Hameseder la Adunarea Generală Anuală a acţionarilor Raiffeisen. Cu toate acestea, directorul general de la RBI, Johann Strobl, le-a spus acţionarilor că banca austriacă va analiza o posibilă vânzare sau separare de afacerile din Rusia.

Potrivit lui Strobl, Raiffeisen va continua să îşi reducă activităţile în Rusia în timp ce îşi evaluează opţiunile dar va menţine anumite operaţiuni în ideea de a putea să îşi păstreze licenţa bancară.

„RBI va analiza posibile tranzacţii care pot conduce la o vânzare sau separare a Raiffeisenbank Russia şi a decuplării sale de grupul RBI….în consultare cu autorităţile relevante”, a spus Johann Strobl.

Presiuni din SUA asupra Raiffeisen Bank

La începutul acestui luni, Reuters a dezvăluit că Banca Centrală Europeană pune presiune asupra grupului bancar austriac Raiffeisen Bank International să îşi vândă afacerile foarte profitabile din Rusia.

Aceste presiuni au venit după ce un înalt oficial american a ridicat semne de întrebare cu privire la afacerile Raiffeisen Bank din Rusia, cu prilejul unei vizite la Viena care a avut loc luna trecută, a spus o altă sursă care a dorit să îşi păstreze anonimatul.

La AGA care a avut loc joi, preşedintele RBI, Erwin Hameseder a ţinut să îi admonesteze pe „jurnaliştii critici care stau pe margine”, precizând că banca austriacă ajută misiunile diplomatice din Rusia prin efectuarea de plăţi şi de asemenea a arătat cu degetul spre băncile americane care sunt în continuare active în Rusia.

Raiffeisen este profund ancorată în Rusia, fiind una din cele două bănci străine dintre cele 13 instituţii sistemice de pe lista Băncii Centrale a Rusiei, ceea ce subliniază importanţa sa pentru economia rusă, care se confruntă cu sancţiuni occidentale drastice.

Criticile americane la adresa activităților din Rusia ale Raiffeisen Bank au stârnit și nemulțumirea guvernului austriac, ministrul de Externe Alexander Schallenberg luând apărarea băncii într-o intervenție avută pe 22 martie.

Austria spune că nu se poate decupla de Rusia

În comentariile sale Schallenberg a apreciat că nu este rezonabil ca Raiffeisen să fie dată drept singur exemplu, afirmând la fel ca Strobl că multe alte firme occidentale au procedat similar.

„Companiile austriece trebuie să respecte regulile Austriei, dintre care o parte o reprezintă sancţiunile Uniunii Europene”, a afirmat ministrul austriac, exclamând: „Haideţi să fim realişti!”. „91% dintre companiile occidentale sunt încă în Rusia, făcând ceea ce trebuie: aşteptare, restricţionare, izolarea activelor”, a adăugat el.

Schallenberg a declarat că este mai degrabă în favoarea aplicării sancţiunilor europene existente decât a introducerii unor măsuri suplimentare.

„Este o armă foarte dură”, a spus ministrul austriac. „Am avut pachete masive de sancţiuni. Daţi-le timp să funcţioneze!”, a îndemnat el într-un interviu acordat agenției Reuters.

„A crede că Rusia va înceta să existe şi că ne putem decupla de ea în toate domeniile este iluzoriu”, a le-a mai spus acesta jurnaliștilor de la Reuters, adăugând că, şi în cazul în care Austria şi-ar slăbi legăturile cu această ţară, acest lucru „nu s-ar putea întâmpla peste noapte”.

„Dostoievski şi Ceaikovski rămân parte a culturii europene, fie că ne place sau nu. Ea (Rusia) va continua să fie cel mai mare vecin al nostru. Va rămâne a doua putere nucleară a lumii”, a mai spus şeful diplomaţiei austriece.

Schallenberg a fost și cancelar al Austriei între 11 octombrie și 6 decembrie 2021, asigurând interimatul funcției după demisia lui Sebastian Kurz pe fondul acuzațiilor de corupție care i-au marcat ultima parte a mandatului.

Urmărește ultimele evoluții din a 400-a zi a războiului din Ucraina LIVETEXT pe HOTNEWS.RO.