Producătorii de medicamente îi răspund lui Rafila: Producția locală, în situație critică după ce 15 fabrici de substanțe active au fost închise fără remușcări

​România se confruntă cu una dintre cele mai grave situații din Uniunea Europeană în ceea ce privește producția locală de medicamente, după ce 15 situri de fabricație de substanțe active au fost închise „fără remușcări” și fără o analiza a efectelor, arată Patronatul Producătorilor Industriali de Medicamente din România (PRIMER). Acest lucru a dus la o situație „critică” în ceea ce privește producția de medicamente.

MedicamenteFoto: Gicamatescu | Dreamstime.com

Pentru a putea reintroduce producția de substanțe active medicamentoase în țară, Ministerul Sănătății „ar trebui să ia legătura cu marii producători din India, țara care furnizează 40% din necesarul mondial de substanțe chimice pentru industria farmaceutică”, arată PRIMER.

Reacția producătorilor de medicamente vine la o zi după ce ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a declarat, pentru News.ro, că una dintre principalele cauze ale crizei de medicamente este că sunt probleme legate de materia primă din care se fabrică medicamente în toată Europa, adăugând că ia în calcul câteva schimbări „concrete” pentru ca anumite materii prime să fie produse în România, nu în țări din Asia.

Patronatul Producătorilor Industriali de Medicamente din România, ce reunește cele mai importante 19 situri de fabricaţie de medicamente din ţară, atrage atenţia asupra situației „critice” din prezent în ceea ce privește producția locală de medicamente, ca urmare a închiderii „fară remușcări” a 15 situri de fabricație de substanțe active utilizate în industria farmaceutică, ceea ce situează Romania „într-o poziție vulnerabilă privind disponibilitatea medicamentelor”.

„În trecut, Romania a fost unul dintre cei mai mari producători de substanțe active din Europa, cu peste 15 situri de producție aflate în București, Pitești, Ploiești, Rm. Vălcea, Onești, Codlea, Târnăveni, Târgu Mureș, Cluj-Napoca, Baia Mare, Iași. Până în anul 1995 țara noastră producea nu doar substanțe chimice, materii prime și materiale pentru industria farmaceutică, ci și ingredientele active necesare producerii medicamentelor. Acestea erau exportate în peste 50 de țări, fapt ce contribuia, totodată, semnificativ la economia României”, arată producătorii de medicamente.

Aceste fabrici „au fost închise total sau parțial sub pretextul condiționărilor de mediu sau al standardelor de calitate, astfel încât, astăzi, într-o perioadă de criza a disponibilității medicamentelor, toate substanțele chimice utilizate în fabricile de medicamente din țara trebuie importate, acest lucru contribuind la sincopele de aprovizionare cu medicamente pe care le reclamă pacienții romani. Mai mult decât atât, România nu mai produce nici măcar cutii, folie de aluminiu și recipiente de sticlă sau plastic utilizate în producția de medicamente. Orice problemă semnalată la producătorii din China sau India de materii prime și materiale de ambalat, cum ar fi scumpirile și creșterea termenului de livrare al acestora, se repercută în disponibilitatea și accesibilitatea tratamentelor necesare pacienților romani. Un exemplu concret este creșterea prețului la materia primă la paracetamol de 8 ori și la carbamazepina de 22 ori”, potrivit PRIMER.

PRIMER arată că, deși Ministerul Sănătății și Ministrul Economiei din România au anunțat, pentru prima oară, planuri de sprijinire a producției locale de medicamente, „o inițiativă care vine după 10 ani de avertizări cu privire la neajunsurile sistemului de aprovizionare cu medicamente din țară. Cu toate acestea, exista încă multe obstacole în calea realizării unor rezultate concrete. Daca România dorește să relanseze producția de materii prime din sectorul farmaceutic este necesar un schimb de experiență cu marii producătorii de resort din India”.

„Potrivit informațiilor, India fabrică 40 % din necesarul mondial de substanțe chimice utilizate în industria farmaceutică, estimând până în 2026 o cifra de afaceri de peste 15 miliarde de Euro din producția acestor substanțe chimice. Mai important, producătorii din India dețin know-how în brevete, formule, rețete, standarde de fabricație și de mediu a ingredientelor active medicinale, ceea ce este crucial, având în vedere reglementările extrem de stricte ale producției de medicamente”, afirmă dr. Dragoș Damian, CEO Terapia Cluj și director executiv PRIMER .

Potrivit PRIMER, industria farmaceutică contribuie la 12% din deficitul de balanță comercială din 2023, care a ajuns la un nivel record de 35 miliarde de euro. De asemenea, 30% din deficit provine din industria chimică, acesta industrie ajungând să fie practic inexistentă în România, ceea ce face ca țara noastră să fie profund vulnerabilă din această perspectivă.

„Prin urmare, colaborarea cu marii producători din India ar putea reprezenta o soluție viabilă pentru reactivarea acestui sector important al economiei romanești în vederea dezvoltării unei producții locale de medicamente puternice și sustenabile, care să asigure un acces facil și constant la medicamente și tratamente esențiale pentru toate categoriile de pacienți din România”, susține PRIMER.

Din PRIMER fac parte 19 dintre cele mai importante fabrici de medicamente din țară: Ac Helcor, Antibiotice, B.Braun, Bio-Eel srl, Biofarm, Fiterman Farma, Gedeon-Richter, Infomed Fluids, Labormed-Alvogen, Laropharm, Magistra cc, Polisano Pharmaceuticals, Ropharma, Santa SA, Slavia Pharm, Zentiva, Terapia Cluj, TIS Pharmaceutical, Vim Spectrum, Zentiva.

Foto: Dreamstime.com.

Citește și: