Cum se apără Ministerul Justiției, acuzat că nu face nimic pentru a stopa fenomenul fugarilor în Italia

Darius Vâlcov este ultimul dintr-o serie de condamnați celebri care au fugit în Italia pentru a scăpa de închisoare, iar Fostul ministru al Justiției Ana Birchall îl acuză pe Cătălin Predoiu că nu face nimic pentru a stopa acest fenomen, de exemplu prin informarea urgentă a Consiliului UE și a Comisiei Europeană despre statele care refuză predarea fugarilor din România. Ministerul Justiției se apără, susținând că „și-a exprimat fără echivoc disponibilitatea și a solicitat un dialog constructiv în vederea identificării unor soluții, pentru ca hotărârile judecătorești pronunțate de instanțele române să fie efectiv puse în executare” în Italia.

Cătălin PredoiuFoto: INQUAM Photos / Octav Ganea

Darius Vâlcov, fost primar în Slatina și fost ministru PSD al Finanțelor, a fost dat în urmărire, miercuri, de Poliția Română, după ce a fost condamnat definitiv la 6 ai de închisoare pentru trafic de influență și spălare de bani, într-un dosar în care fusese condamnat în prima instanță la opt ani de închisoare. Vâlcov s-ar afla în Italia, devenită refugiul condamnaților celebri ai României, între care Mario Iorgulescu, Alina Bica și Dragoș Săvulescu.

Ana Birchall: Un ministru al Justiției competent ar informa urgent Consiliul UE și Comisia Europeană despre state precum Italia care refuză predarea fugarilor

Fostul ministru al Justiției Ana Birchall susține, într-un mesaj postat miercuri pe Facebook, că un ministru al Justiției competent ar informa urgent Consiliul UE și Comisia Europeană despre state precum Italia care refuză predarea fugarilor de sentințele din România:

• „Tot aud smiorcăieli și văicăreli că nu sunt soluții pentru a pune punct fenomenului fugarilor! În realitate, cu curaj și profesionalism, se pot adopta măsuri și intern, dar și extern. (…)
• În această etapă în care avem practic un fenomen al fugarilor si state, precum Italia, care refuza predarea, un ministru al justiției competent, poate colecta toate aceste refuzuri repetate, unele cel puțin suspecte, și să informeze urgent Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană, în temeiul art. 29 alin. (4) din Decizia-cadru 2008/909/JAI a Consiliului din 27 noiembrie 2008 privind aplicarea principiului recunoașterii reciproce în cazul hotărârilor judecătorești în materie penală care impun pedepse sau măsuri privative de libertate în scopul executării lor în Uniunea Europeană.
• Acest text prevede:
• „(4) Fără a aduce atingere articolului 35 alineatul (7) din Tratatul privind Uniunea Europeană, un stat membru care s-a confruntat în mod repetat cu dificultăți în aplicarea articolului 25 din prezenta decizie-cadru, care nu au fost rezolvate în urma consultărilor bilaterale, informează Consiliul și Comisia cu privire la respectivele dificultăți. Comisia, pe baza acestor informații și pe baza oricăror alte informații de care dispune, întocmește un raport, însoțit de orice inițiative pe care le consideră adecvate, în vederea rezolvării respectivelor dificultăți.”
• În acest fel, se semnaleaza o problemă sistemică, care trebuie avută în vedere urgent atât în evalurea aplicării celor două decizii-cadru de către unele state membre, cât și pentru propuneri legislative europene.
• Mandatul european de arestare a fost conceput ca un instrument legal care sa faciliteze, sa usureze cooperarea intre state, nu sa o ingreuneze iar Romania are dreptul legal sa sesizeze Consiliul si Comisia Europeana!
• Intrebare este: are Romania curajul sa faca acest demers? Pana acum niciun ministru al justitie nu a continuat demersurile incepute de mine, finalizate inclusiv cu un Raport oficial, pentru a inchide portitele identificate in alte state si speculate de fugari ! Oare de ce?”.

Replica Ministerului Justiției

Ministerul Justiției condus de Cătălin Predoiu a reacționat printr-un comunicat de presă, spunând că „a luat act de măsurile dispuse de autorităţile judiciare italiene, respectiv modalitatea de interpretare și aplicare a dreptului unional” și că, „având în vedere poziția constituțională a instituției, nu se pot emite aprecieri cu privire la dispozițiile vreunei instanțe, atât române, cât și străine”.

Cum se apără Ministerul Justiției:

• „Precizăm, în acest context, că, în anul 2020, COM a deschis o procedură de infringement împotriva Italiei, vizând aplicarea deciziei cadru privind mandatul european de arestare.
• Implementarea și aplicarea deciziei cadru privind mandatul european de arestare este monitorizată constant de către Comisie, inclusiv în ceea ce privește recunoașterea hotărârilor judecătorești ca urmare a refuzului de predare a cetățenilor/rezidenților, Comisia recomandând în mod repetat statelor membre aplicarea corectă a dreptului unional și consolidarea cooperării judiciare în plan european. În acest context, Ministerul Justiției a avut intervenții repetate în cadrul Plenului Consiliului JAI și a ridicat subiectul în discuțiile bilaterale ministeriale și la nivel de comisar european.
• Totodată, într-un efort constant de îmbunătățire a cooperării cu autoritățile italiene, Ministerul Justiției și-a exprimat fără echivoc disponibilitatea și a solicitat un dialog constructiv, în vederea identificării unor soluții, pentru ca hotărârile judecătorești pronunțate de instanțele române să fie efectiv puse în executare. Aceste aspecte au fost comunicate în mod repetat Ministerului Justiției al Republicii Italiene.
• Recent, a fost transmisă ministrului Justiției al Republicii Italiene o scrisoare prin care au fost reiterate cele de mai sus, cu intenția inițierii unor discuții bilaterale care să ducă la deblocarea soluționării acestor cazuri, în spiritul bunei colaborări și a consolidării relațiilor bilaterale în domeniul Justiției. Nu putem permite niciun moment lezarea încrederii, respectului reciproc și bunei cooperării între România și Republica Italiană, așa cum acestea au fost afirmate și apărate în mod constant de către ambele părți.
• Facilitarea executării în bune condiții a mandatelor europene de arestare emise de către instanțele române a constituit o prioritate pentru magistratul român de legătură în Italia, alături de stabilirea de contacte directe, în vederea depășirii obstacolelor de cooperare. Acesta a urmărit în mod constant procedurile realizate cu dificultăți și întârzieri.
• Totodată, cooperarea la nivel tehnic este una susținută și semnificativă.
• Ministerul Justiției, instanțele române, magistratul român de legătură, după caz, alte autorităţi române potrivit competențelor (ex: Administrația Naţională a Penitenciarelor) depun demersuri pentru a pune la dispoziția autorităților italiene datele considerate necesare, având în vedere legislaţia unională, naţională, jurisprudența Curţii Europene a Drepturilor Omului şi a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene.
• În concluzie, Ministerul Justiției a exercitat și va continua să exercite toate atribuțiile și competențele legale de care dispune pentru a contribui la rezolvarea acestei probleme de dimensiune europeană (a se vedea pct. 2 de mai sus).
• Ministerul Justiției rămâne consecvent poziției de a aborda toate subiectele din zona de competență într-o manieră tehnică argumentată, cu bună credință, în afara oricăror considerații politice conjuncturale și concomitent de a evita polemicile de tip populist asupra unor probleme care reclamă, în fapt, exclusiv o expertiză calificată”.