Băncile centrale cumpără sute de tone de aur, prețul metalului prețios se apropie de cote record

Cererea de aur în rândul băncilor centrale a atins un nivel record în primul trimestru, chiar dacă cererea globală globală a prezentat „o imagine mixtă”, conform Consiliului Mondial al Aurului (WGC), transmite CNBC, preluat de News.ro.

Lingouri aurFoto: Dario Hayashi / Alamy / Profimedia Images

Preţurile aurului au depăşit bariera de 2.000 de dolari uncia săptămâna aceasta şi sunt aproape de maxime record, deoarece incertitudinea economică globală, o posibilă pauză în creşterea ratelor dobânzilor la Rezerva Federală şi potenţialele probleme suplimentare în sectorul bancar din SUA determină investitorii să se îndrepte spre metalul preţios.

Băncile centrale cumpără sute de tone de aur

Raportul trimestrial al WGC privind tendinţele cererii de aur, publicat vineri, a arătat că cererea (excluzând bursele) a scăzut cu 13% în primul trimestru, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, deşi au fost în joc efecte de bază, având în vedere creşterea puternică a cererii în urmă cu un an, când investitorii au fugit de activele riscante în urma invaziei Rusiei în Ucraina.

În cele trei luni încheiate în martie, băncile centrale au adăugat 228 de tone de aur la rezervele globale, cea mai mare rată de achiziţii înregistrată în primul trimestru de la începutul seriei de date în 2000, deşi o creştere mai mică decât în ultimele trimestre.

Louise Street, analist senior de piaţă la World Gold Council, a declarat joi, pentru CNBC, că aceasta a fost o continuare a tendinţelor prin care echiziţiile de aur ale băncilor centrale au urcat la un nivel maxim al ultimilor 11 ani în 2022.

WGC se aşteaptă ca cererea în rândul băncilor centrale să se modereze în acest an, după vârful din 2022, deşi a remarcat că acolo unde achiziţiile anterioare au fost concentrate pe pieţele în curs de dezvoltare, centrele financiare mai dezvoltate îşi cresc acum cererea.

Singapore, China, Turcia, India, mari cumpărători de metal prețios

Autoritatea Monetară din Singapore (MAS) a fost cel mai mare cumpărător unic pe parcursul trimestrului, adăugând 69 de tone de aur la rezervele sale, care sunt acum cu 45% mai mari decât la sfârşitul anului 2022.

Banca Populară Chineză (PBoC) a adăugat 58 de tone pe parcursul trimestrului şi acum deţine 2.068 de tone de aur în rezervele sale, 4% din totalul rezervelor de aur raportate la nivel global.

Turcia a fost din nou un mare cumpărător, crescându-şi rezervele de aur cu 30 de tone, în timp ce banca centrală a Indiei a adăugat doar 7 tone.

Consumatorii chinezi au cumpărat 198 de tone de bijuterii din aur pe parcursul trimestrului, 41% din totalul global, cererea revenind odată cu eliminarea măsurilor zero-Covid, deşi preţurile ridicate şi volatile au afectat cererea în India, care a înregistrat cel mai slab primul trimestru din ultimii trei ani.

În general, achiziţiile de bijuterii au fost relativ stabile în primul trimestru, China compensând declinul din India.

Tulburările bancare declanşează o creştere a investiţiilor

În ceea ce priveşte investiţiile, WGC a înregistrat o creştere vizibilă a cererii de aur în martie, după prăbuşirea Silicon Valley Bank, primul dintre ceea ce a devenit o serie de eşecuri în sistemul bancar din SUA în rândul instituţiilor regionale expuse dobânzilor mai mari.

Economiştii au declarat săptămâna aceasta pentru CNBC că ar putea fi aşteptate şi mai multe probleme după ultima criză, când a avut loc o salvare de urgenţă a First Republic Bank de către JPMorgan Chase, weekendul trecut.