Inflația pe care o vezi doar cu cântarul / De unde importă România inflație și unde o exportă

S-a manifestat și cred că se manifestă și la noi fenomenul de shrinkflation (inflația mascată), a confirmat miercuri un oficial al Institutului Național de Statistică într-o întâlnire cu presa. ”Am simțit-o pe pielea mea- o pizza de 32 de cm „intrase la apă” și avea 28 de centimetri dar prețul îi rămăsese ca la cea de 32”.

Piata alimente clientiFoto: Inquam Photos / George Călin

Se manifestă acest fenomenîn diferite locuri și la diferite produse, dar cel mai frecvent îl vedem la produsele alimentare, a mai spus acesta. Oficialul INS, care coordonează tot ceea ce înseamnă preșuri în România, a explicat dificultatea dalculării inflației în condițiile în care comercianții încearcă să-și conserve marjele de profit și apelează la diverse tertipuri.

Fenomenul shrinkflation (inflația mascată) nu se petrece doar în România, ci e prezent peste tot. O anchetă a cotidianului german Handelsblatt arăta cum cofetarii germani au renunțat la utilizarea untului în prăjituri, preferând margarina, care e mult mai ieftină (untul s-a scumpit cu aproape 50% la nemți). De asemenea, patiserii din Franța au redus cantitatea de gem din croissantele lor și folosesc o cantitate mai mică de miere cu care le învelesc, scrie Les Echos.

„Colegii noștri sunt instruiți să fie atenți la caracteristicile produsului. Noi urmărim de pildă prețul unei sticle de suc de roșii îmbuteliată la 0,7 litri, având concentrația de roșii de 62%. Dacă vedem că aceeași sticlă produsă de aceaași firmă are acum 500 de ml și prețul a rămas neschimbat, aplicăm metode matematice pentru a afla prețul la cantitatea cerută de noi. ”Avem norme și proceduri care trebuie aplicate. Se aplică anumite transformări statistice pentru a face ca prețul să fie comparabil. „Aceste principii de continuitate și de comparabilitate sunt extrem de importante pentru că altfel riști să denaturezi mișcarea prețului în mod artificial”, spun oficialii INS.

Cei 112 oameni ai INS a căror muncă îl fac să tresară pe Mugur Isărescu

Sunt 112 colegi de-ai noștri care au ca principala atribuție să colecteze prețurile, spune statisticianul. „Ei știu la modul cel mai real cum să colecteze prețul; știu să facă diferența între produse, să identifice mereu același produs. Prețurile nu sunt colectate la întâmplare. Prețurile sunt colectate la mereu același produse și mereu de la același magazin”, a explicat acesta.

În total INS „vizitează” 7000 de magazine din care colectează prețurile. Pe lângă acestea, mai merge și în piețele agroalimentare. „Este importantă colectarea de acolo pentru că în continuare piața rămâne o sursă importantă de aprovizionare pentru oameni. Acolo, colegii care colectează prețuri sunt instruiți să facă diferența dintre marfa de la producători și cea de la comercianți, dintre marfa românească și cea de import șamd. În total colectăm lunar circa 150.000 de prețuri”, spune șeful Direcției Prețuri din INS

Un coleg de la prețuri se duce pe teren zi de zi. Are apoi două zile în care analizează și validează toată această muncă. La mărfurile alimentare se culeg de 3 ori pe lună, iar la cele nealimentare în a doua decadă a lumii. Ne uităm la prețurile din super și hypermarketuri, dar și din magazinele de cartier, însă trebuie să fie un magazin reprezentativ, nu unul în care nu intră nimeni, spune oficialul INS

Pe lângă inflația generată „local”, România importă inflație din afară, mai ales din țările cu care avem deficite comerciale mari și în care scumpirile sunt mai mari decât în România. ”Uitați-vă la deficitul pe care îl avem cu Germania sau cu Ungaria! Veți vedea cât de multă inflație importăm de acolo”, a atras atenția președintele INS Tudorel Andrei.

În Germania, prețurile la alimente au crescut cu peste 17% (date din februarie 2023), iar noi importăm mărfuri germane de oeste 5 miliarde de euro anual. Similar, inflatia din Ungaria a depășit 25%, iar importurile se apropie de 2 miliarde de euro anual.

De asemenea, România exportă la rândul ei inflație în state ca Regatul Unit (cu care avem excedent comercial iar inflația „românească” e deasupra celei britanice), în Republica Moldova, în SUA sau în Franța. Lista e mai lungă însă și include Maroc, Japonia, Norvegia, Gibraltar și celelalte țări cu care avem excedent comercial și unde inflația e mai mică decât a noastră.

Populația resimte diferit și într-o cheie personală scumpirile

Pentru a înțelege cum se descurcă cu scumpirile, ieșiți din București și mergeți în parcarea unui supermarket dintr-un orășel de provincie.

Câteva ore de discuții cu oamenii pe marginea bonurilor de casă îți arată ce compromisuri și cât de dificile sunt deciziile oamenilor atunci când vine vorba de cumpărarea de alimente.

Indicele prețurilor de consum — care măsoară banii scoși din portofel sau de pe card pentru a-și lua alimente, bunuri și servicii, a crescut cu 14,5%. Doar alimentele s-au scumpit cu 21,6% în martie 2023 față de martie 2022.

În ianuarie 2023, inflația lunară la alimente (comparată cu inflația din aceeași lună a anului precedent) a fost cea mai mare din ultimii 15 ani. Ceea ce e groaznic, indiferent de explicațiile venite dinspre instituțiile Statului. Mulți dintre noi spun că abia fac față acestor scumpiri, iar cel mai greu se descurcă cei cu venituri mici.

Oamenii povestesc despre cum preferă să cumpere produse aflate la reducere și cum bat drumuri pe la cele 4-5 magazine pentru a găsi cel mai bun preț.

Elena B. este din Pucioasa și a ieșit de la magazinul Penny (aflat chiar în centru, lângă piață) cu o pungă cu mai puțin de 5 articole cumpărate. Elena e pensionară, are vreo 3000 de lei pensie, din care aproape 1000 se duce pe medicamente și doctori. A făcut cumpărături de 300 de lei, că la final de săptămână îi vin în vizită foști colegi de facultate din București. O are acum în grijă și pe nepoata ei, care îi cerșește prăjituri de la magazin, deși are acasă și chec și tiramisu-prăjitura ei preferată.

Elena mai trebuie în vara asta să-și repare și acoperișul de la casă și poarta de la intrarea din stradă și habar nu are de unde va face rost de alți bani.

Pentru piteșteanul Constantin P. , în vârstă de 68 de ani, cumpărăturile alimentare au devenit ca un al doilea loc de muncă. Bucătar pasionat, el „vânează” toate ofertele magazinelor în funcție de ce are poftă să-și gătească. „Nu pot să-mi cumpăr întotdeauna ce aș vrea întrucât trebuie să mă țin de o anumită sumă disponibilă, spune fostul muncitor în construcții. Anul trecut nu și-a permis să meargă în nicio excursie, deși fratele lui, pensionar canadian, merge de 2-3 ori pe an prin tot felul de țări.

„În copilărie, își amintește el, abia așteptam să merg cu ai mei la cumpărături. Acum, mă îngrozesc”.