Impactul propagandei și dezinformării ruse asupra politicii interne a fostelor țări sovietice

În urma invaziei Ucrainei de către Rusia, războiul informațional a jucat un rol din ce în ce mai central în unele țări foste sovietice, unde se resimte ruptura dintre pozițiile pro-europene ale populației și pozițiile pro-ruse ale guvernelor în funcție, potrivit Euronews, citat de Rador.

Maia Sandu si Ursula von der LeyenFoto: Andreea Alexandru / AP / Profimedia

După invadarea Ucrainei de către Rusia, propaganda și dezinformarea Kremlinului au început să fie percepute ca o amenințare importantă în mai multe țări vecine, devenind în cele din urmă esențiale și în problemele de politică internă.

Războiul informațional este din ce în ce mai important pe agenda politică a foștilor vecini sovietici ai Rusiei. Dacă unii politicieni vorbesc de propagandă și dezinformare, analiștii notează că alte forțe politice locale sunt deosebit de active în promovarea opiniilor favorabile Kremlinului.

Georgia și Moldova

Atât în Georgia, cât și în Moldova este în curs o luptă politică internă acerbă asupra informației, oponenții acuzând guvernele în funcție că folosesc extinderea propagandei și dezinformării rusești. Ambele țări aspiră să adere la Uniunea Europeană, o perspectivă nu prea îndepărtată.

Și, în ambele țări, guvernul este acuzat că a subminat aspirațiile pro-europene ale cetățenilor, într-un climat de facto de divizare între curentele pro-rus și pro-occidental.

„În Georgia, această confruntare pare deosebit de acută din cauza polarizării mass-media și a societății”, explică Dustin Gilbreath, director științific adjunct la Caucasus Research Resource Centre din Georgia. Expertul atrage atenția asupra faptului că, potrivit sondajelor recente, sprijinul țării pentru aspirațiile pro-europene bate toate recordurile.

Există, însă, și cei care se opun ideii de a se apropia de Europa și sunt influențați de cuvintele unor personalități politice: „Când guvernul Visului georgian repetă argumente explicit anti-occidentale, insultând în mod regulat oficialii americani și ai UE, spunând că America încearcă să târască Georgia în război, puține persoane cred, dar unii au ajuns să creadă cu adevărat”, a explicat Gilbreath.

„Marea problemă este că această dezinformare vine în mare parte din interiorul țării și este amplificată de funcționarii guvernamentali”, a adăugat Gilbreath.

Potrivit lui Gilbreath, rezultatul invaziei ruse a Ucrainei va juca un rol important pentru Georgia. Tbilisi este sigură că această agresiune este similară cu evenimentele din războiul ruso-georgian: dacă Moscova ar câștiga, alte țări vecine ar putea rămâne pentru totdeauna pe orbita influenței ruse. Dar eșecurile militare ale Kremlinului dau speranță pentru o consolidare a suveranității.

Potrivit jurnalistului independent și observatorului politic Régis Genté, Moscova încearcă să influențeze politica georgiană cu soft power, nu într-un mod pozitiv, ci negativ. Aceasta înseamnă că Moscova nu încearcă să creeze o imagine pozitivă a Rusiei, ci încearcă să creeze o imagine negativă a lumii occidentale, afirmând că principiile europene sunt în contradicție cu cele tradiționale georgiene, susținând existența unei amenințări LGBT și jucând pe alte forme de intoleranță.

În același timp, Genté consideră că niciun trust de presă sau campanie de dezinformare nu poate inversa acum principala tendință din Georgia, unde 80% dintre cetățeni doresc să adere la UE. Și Kremlinul știe asta:

„Rusia nici măcar nu încearcă să schimbe părerea georgienilor, în realitate lucrează la un fel de leadership. În acest moment, trebuie într-adevăr să urmărim ceea ce se întâmplă, probabil ne așteaptă săptămâni și luni turbulente, în timpul cărora este în joc traseul geopolitic și istoric al țării și ar putea ajunge sub influența rusă”.

Un astfel de scenariu, potrivit jurnalistului, reprezintă amenințarea unei autorizații ulterioare a guvernării. Societatea nu este pregătită să accepte respingerea integrării europene și se va trezi inevitabil în conflict cu autoritățile care, la rândul lor, vor fi pregătite să recurgă la metode din ce în ce mai violente de limitare a protestelor, mizând pe sprijinul Rusiei.

Restabilirea urgentă a încrederii în instituțiile statului

Materialele de informare pro-ruse au devenit o componentă importantă a luptei politice din Moldova. Și aici, politicienii se plâng de propaganda pro-Kremlin, tot în contextul rupturii de zece ani dintre pro-europeni și pro-ruși. „Acest conflict reflectă aspirațiile revanșiste ale fostului regim”, spune Felix Hett de la Fundația Friedrich Ebert din Moldova.

„Cea mai mare amenințare, din punctul de vedere al actualului Guvern moldovenesc, este revenirea la putere a vechilor forțe politice oligarhice și cleptocrate, orientate către Rusia. Și cred că aceasta este cea mai mare problemă, în sensul în care folosesc sau instrumentalizează aceste narațiuni rusești pentru a-și promova agenda politică internă”, explică Hett.

Într-o societate care are legături strânse atât cu Rusia, cât și cu Uniunea Europeană, Hett consideră că, pentru a combate presupusa dezinformare și propagandă pro-rusă, trebuie să se acorde atenție restabilirii încrederii în instituțiile statului. Moldovenii, inserați într-un mediu extrem de polarizat, tind să se bazeze doar pe o singură sursă de informație, iar adesea nu este cea oficială sau guvernamentală.

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, devenită vocea principală a schimbării pro-europene a țării, își propune să aducă lupta împotriva propagandei rusești la nivel statal și să creeze în acest scop un „Centru pentru patriotism”.

În ultimele luni, Sandu a acuzat Moscova că pregătește o lovitură de stat și că încearcă să destabilizeze situația din țară. Rusia a respins întotdeauna aceste acuzații, declarând că nu se amestecă în afacerile interne ale altor state, potrivit Euronews, citat de Rador.