Hawaii a subestimat pericolul mortal al incendiilor de vegetaţie, arată rapoarte din ultimii ani

Atunci când oficialii din Hawaii au prezentat anul trecut un raport în care au clasificat dezastrele naturale care ar putea ameninţa cel mai probabil populaţia, tsunamiurile, cutremurele şi riscurile vulcanice au ocupat un loc important. Aproape de partea de jos a unui grafic codificat pe culori, agenţia de gestionare a situaţiilor de urgenţă a statului a descris riscul incendiilor de vegetaţie pentru viaţa oamenilor cu un singur cuvânt: „scăzut”.

Incendiile au mistuit insula Maui din HawaiiFoto: Rick Bowmer / AP / Profimedia

Un an şi jumătate mai târziu, incendiile catastrofale care au cuprins insula Maui şi oraşul istoric Lahaina în această săptămână au devenit deja cel mai grav dezastru natural din statul Hawaii din ultimele şase decenii, bilanţul fiind de cel puţin 80 de morţi, informează CNN, citat de News.ro.

Oficialii din Hawaii au subestimat ameninţarea mortală a incendiilor de vegetaţie, chiar dacă au recunoscut lipsa resurselor necesare pentru a le contracara, potrivit unei analize a CNN asupra documentelor de planificare a situaţiilor de urgenţă la nivel local şi de stat, care arată cât de slab pregătit a fost statul Hawaii pentru acest dezastru.

Un raport al comitatului Maui privind prevenirea incendiilor de vegetaţie, din 2021, a precizat că, deşi numărul de hectare mistuite de incendii de vegetaţie a crescut vertiginos, fondurile pentru prevenirea şi combaterea acestora au fost „inadecvate”. De asemenea, raportul arăta că planul strategic al departamentului de pompieri al comitatului nu includea „nimic despre ceea ce se poate şi ar trebui făcut pentru a preveni incendiile” – ceea ce a fost numit o „omisiune semnificativă”. Raportul a recomandat o evaluare amănunţită a riscurilor de incendiu, dar nu se ştie dacă oficialii au ţinut cont de această recomandare.

Alte rapoarte din ultimii cinci ani arată că autorităţile ştiau că riscul de incendii era în creştere şi că ar putea fi exacerbat de vânturile cu forţa unui uragan – aşa cum a fost cazul incendiului din Lahaina.

„Incendiile care au loc ca urmare şi concomitent cu o altă ameninţare sau dezastru major, cum ar fi un uragan, sunt deosebit de dificile”, se arată într-un raport, având în vedere că salvatorii şi pompierii sunt solicitaţi la maxim.

În timpul incendiilor din această săptămână, uraganul Dora era la sute de kilometri sud de Maui, dar vânturile furtunii tot au alimentat flăcările pe insulă.

Suprafaţa arsă în fiecare an în stat a crescut dramatic în ultimele decenii

Pagina de internet a agenţiei de stat pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă privind resursele publice prezintă, de asemenea, recomandări clare şi punctuale cu privire la ceea ce ar trebui să facă rezidenţii în cazul de uragan, tsunami, inundaţie sau cutremur. În partea de jos a paginii, agenţia include două paragrafe scurte despre incendiile de vegetaţie – fără sfaturi privind modalităţile de a rămâne în siguranţă.

Oficialii din Hawaii şi din comitatul Maui nu au răspuns imediat la solicitările de a comenta situaţia vineri, deoarece eforturile de răspuns la dezastru au continuat.

Incendiile au fost declanşate în mod istoric de erupţii vulcanice şi fulgere, iar suprafaţa arsă în fiecare an în stat a crescut dramatic în ultimele decenii, potrivit unui raport din 2014 al cercetătorului Clay Trauernicht de la Universitatea din Hawaii.

În august 2018, incendii de vegetaţie au izbucnit în timp ce uraganul Lane se apropia de Maui. Incendiile au cuprins peste 2.000 de acri şi au forţat zeci de persoane să îşi părăsească locuinţele. Furtuna ar fi trebuit să fie considerată un semnal de „trezire la realitate” pentru Hawaii, potrivit unui plan pentru 2019 al Agenţiei de gestionare a situaţiilor de urgenţă din Hawaii.

Incendii puternice au afectat Maui şi în 2019, când au ars aproximativ 25.000 de hectare de foste terenuri cultivate cu trestie de zahăr şi tufişuri uscate, în timp ce Hawaii a înregistrat temperaturi record.

Întinderi vaste de pajişti ne-native, care sunt extrem de inflamabile

Creşterea numărului de incendii vine în contextul în care Maui s-a confruntat cu o înrăutăţire a condiţiilor de secetă în ultimii ani, potrivit datelor federale. De asemenea, oamenii au introdus pe insulă noi specii de ierburi şi arbuşti care acţionează ca material de aprindere în condiţii de secetă.

„În Hawaii există întinderi vaste de aceste pajişti ne-native, care sunt extrem de inflamabile”, a declarat Abby Frazier, climatolog la Universitatea Clark din Massachusetts, care a cercetat Hawaii. „Mai ales atunci când ai condiţii de secetă severă, aşa cum avem noi”.

În ciuda acestor pericole tot mai mari, bugetele statului Hawaii pentru gestionarea incendiilor nu au ţinut pasul cu înrăutăţirea condiţiilor, potrivit Hawaii Wildfire Management Organization, o organizaţie non-profit.

„Hawaii are o mare problemă cu incendiile de vegetaţie. Suntem la egalitate cu statele cele mai predispuse la incendii din vestul continental al SUA”, a declarat Nani Barretto, un director executiv al grupului, în timpul unui seminar web în luna mai. „Efectele incendiilor sunt ample şi de lungă durată… Putem face multe pentru a le preveni”.

Raportul din 2021 al comitatului Maui a recomandat, de asemenea, un „plan agresiv de înlocuire” a speciilor inflamabile de ierburi non-native, dar nu se ştie dacă oficialii locali au luat măsuri în acest sens.

Lahaina a rezistat timp de două secole

Hawaii nu este unic: Pe măsură ce schimbările climatice exacerbează dezastrele naturale, oficialii din întreaga ţară se luptă de asemenea să răspundă noilor ameninţări. Şi nu se ştie cât de mult s-ar fi putut reduce distrugerile provocate de un incendiu cu intensitatea şi viteza incendiului de la Lahaina dacă s-ar fi depus eforturi suplimentare de pregătire şi atenuare.

„Când ne pregătim pentru uragan, ne aşteptăm la ploi, uneori ne aşteptăm la inundaţii”, a declarat miercuri, în cadrul unei conferinţe de presă, Sylvia Luke, locotenent guvernator al statului Hawaii. „Nu am anticipat niciodată că, în acest stat, un uragan care nu a avut impact asupra insulelor noastre va provoca acest tip de incendii”.

Josh Stanbro, fostul şef al departamentului de rezilienţă din Honolulu, a declarat pentru CNN că „dubla lovitură” a uraganelor şi a incendiilor de pădure creează evenimente care „sunt în afara paradigmei normale, în special pentru personalul de intervenţie în caz de urgenţă”.

„Acest lucru nu s-a întâmplat din punct de vedere istoric”, a spus el, menţionând că Lahaina a rezistat timp de două secole înainte ca incendiile să o cuprindă.

Comunităţile insulare sunt deosebit de vulnerabile la incendii

Geografia insulei Maui, cu oraşe care îmbrăţişează coasta înconjurate de munţi şi pajişti slab populate, creşte de asemenea riscul de incendii. Într-o prefigurare a dificultăţilor cu care s-au confruntat locuitorii care au evacuat Lahaina, raportul comitatului Maui a menţionat că sunt deosebit de vulnerabile la incendii „comunităţile insulare”, „deoarece populaţiile tind să fie grupate şi dependente de o singură autostradă, adesea situată la marginea insulei”.

Guvernatorul Josh Green a declarat joi că statul va trebui să facă mai mult pentru a preveni un dezastru similar în viitor.

„Pe măsură ce reconstruim, va trebui să luăm în considerare mult mai multă siguranţă împotriva incendiilor”, a declarat el în timpul unei conferinţe de presă.

Abby Frazier, profesor de climatologie, a declarat că amploarea distrugerilor din Lahaina este o lecţie că „multe locuri din Hawaii sunt extrem de vulnerabile la incendii şi că trebuie să luăm mult mai în serios prevenirea incendiilor”.

„Va trece foarte mult timp, cred, până când oamenii vor uita acest lucru”, a spus ea.