Cine lucrează cel mai mult în România. E explicație cu Ionescu și Popescu

​În timp ce un adult angajat lucrează în medie circa 40 de ore pe săptămână, angajații anumitor profesii lucrează mai mult sau mai puțin. Chiar dacă salariile nu reflectă întotdeauna volumul de muncă depus.

Șantier pe autostrada de Centură București SudFoto: Inquam Photos / George Călin

Domnul Ionescu este IT-ist. Este plătit cu peste 2000 de euro lunar, iar munca îi ia mai puțin de media celor 8 ore zilnice. Uneori termin în 5 ore, alteori în 7, pentru că sunt bun în ceea ce fac, le spune el prietenilor cu care iese la bere.

Doamna Popescu rămăsese fără loc de muncă în pandemie, iar după ce restricțiile s-au ridicat, și-a găsit de lucru în comerț, la un celebru hypermarket. I s-au promis aproape 1000 de euro net (cu toate beneficiile incluse) pentru un program de 8 ore/zi, dar realitatea a fost alta. „Uneori muncim câte 10-12 ore, dar cui să te plângi? Am rate la bancă, am facturi de plătit, înghit și merg mai departe”, spune ea.

Doamna Ghițulescu. Lucrează în bancă pe un post de middle management. La 8 dimineața intră în birou și pleacă în cel mai fericit caz pe la 7 seara. ”Salariile au rămas aceleași de 15 ani. Culmea e că noile angajări se fac pe salarii mai mari decât am eu cu 16 ani de experiență în bancă. Lucrăm de ne sar ochii din cap, iar fluctuația de personal e foarte mare. Vin oamenii stau o jumătate de an până se dumiresc cum e și apoi își caută în altă parte. Nu mai zic că demult, era o mândrie să spui că lucrezi în bancă. Azi ți-e jenă să te lauzi cu așa ceva!”, explică madam Ghițulescu.

HotNews a calculat pe baza datelor transmise de Statistică unde se lucrează mai mult și unde mai puțin.

(click pe imagine pentru a o mări)

Cine lucrează mai mult în România

Muncitorii din construcții sunt campionii orelor lucrate. În medie, 9 ore/zi. Ne referim la orele declarate oficial.

Urmează angajații din „Alte activitati profesionale, stiintifice si tehnice”. Această clasă include o activitati de servicii furnizate în general clientilor comerciali.

Aceasta clasa include:

– activitati de evaluare, altele decât pentru bunuri imobiliare si asigurari (pentru antichitati, bijuterii etc.)

– auditarea facturilor si a rapoartelor privind marfurile

– activitati de prognoza a vremii

– consultanță

– activitati de citire a contoarelor (gaze, apa, electricitate)

– plasarea de carti, piese de teatru, lucrari de arta, fotografii etc. la edituri, producatori etc.

Pe locul al treilea găsim „Administraţie publică, apărare, invatamant, sanatate”. Greul e dus de Sănătate, dar sunt mici ”trucuri” prin care și cei din administrația publică se descurcă.

La polul opus găsim (oarecum paradoxal) agricultorii, și silvicultorii, cei din tranzacții imobiliare și lucrătorii din IT&C.