Județele în care peste un sfert dintre salariați fac naveta în alt oraș sau chiar județ / Timpul alocat navetei poate ajunge la 22 de zile pe an petrecute pe drum

Numărul celor care au acceptat să facă compromisul între a sta în localitatea de domiciliu dar a nu avea serviciu sau a face zilnic naveta în alta localitate sau chiar în alt județ a crescut cu peste 300.000 de oameni arată datele Institutului Național de Statistică, care a publicat vineri rata șomajului în România: 5,8% la bărbați, 4,9% la femei și 22,3% în rândul tinerilor.

Oameni asteptand la metroul londonez pentru a merge la muncaFoto: Andy Soloman / Universal images group / Profimedia

Potrivit datelor INS, aproape două milioane de români fac naveta, circa o treime din ei în alt județ decât cel în care locuiesc, iar două treimi în altă localitate din județul în care stau.

În Ilfov, navetiștii reprezintă aproape 50% din totalul lucrătorilor, cel mai probabil aceștia venind la muncă în Capitală. Urmează județul Dâmbovița, unde navetiștii reprezintă peste 44% din populația ocupată, potrivit Statistivii. Giurgiu și Ialomița sunt următoarele „bazine” de navetiști.

Lucrătorii „mobili” sunt cei pentru care compromisul dintre costurile navetei și cel al șomajului e învins. Mulți dintre ei au reușit să negocieze în cadrul beneficiilor și acoperirea costurilor cu naveta.

Poate că – pentru a încuraja căutarea activă de locuri de muncă- Statul ar trebui să „lege” prestațiile sociale de eforturile de a-ți găsi un job, chiar și în alt județ. E drept, pentru cei care au familie acesta s-ar putea dovedi un compromis greu de învins.

În ce domenii lucrează navetiștii

Agricultura, construcțiile și comerțul cu amănuntul sunt principalele ocupații ale celor care au optat să facă naveta. Lista completă o aveți mai jos, sursa datelor fiind Institutul Național de Statistică.

Costurile navetei pot ajunge la 22 de zile pe an petrecute pe drum

O persoană care face până la job o oră la dus și una la întors petrece așadar două ceasuri pe zi în mașină sau în mijloacele de transport. Asta înseamnă 10 ore/săptămână sau 520 de ore într-un an. Sau, aproape 22 de zile anual pe care le petrece pe drum.

Durata navetei lucrătorilor români (datele din grafic sunt în mii de persoane) , conform Eurostat:

Un studiu recent examinează timpul petrecut de lucrătorii în timpul navetei către/de la locul de muncă în cincisprezece țări europene, în ultimele trei decenii, analizâd tendințele recente în ceea ce privește naveta. Folosind date din mai multe valuri ale Sondajului european privind condițiile de muncă, rezultatele arată o diferență semnificativă de gen între navetiștii din Austria, Belgia, Franța, Germania, Italia, Irlanda, Luxemburg, Țările de Jos și Regatul Unit. Una din observații este că bărbații fac mai des naveta decât femeile.

O navetă de o oră dus și una întors de la job înseamnă 22 de zile pe an petrecute la volan

Altă observație este că durata navetei a crescut în Danemarca, Finlanda, Suedia, Irlanda, Italia, Spania, Belgia, Franța și Țările de Jos. În schimb, găsim tendințe de scădere a timpului de navetă în Austria, Germania, Grecia și Portugalia.

Mobilitatea populației europene se bazează în primul rând pe utilizarea vehiculelor private (50% folosesc zilnic vehicule private, în timp ce doar 16% folosesc transportul public și 12% folosesc biciclete), astfel încât naveta zilnică generează aproximativ 25% din emisiile de CO2 în Europa, mai arată documentul.

Timpul petrecut dinspre sau spre locul de muncă a fost corelat de anumite rezultate negative. Hansson şi colab. (2011) și Kunn-Nelen (2016) au găsit o corelație negativă între navetă și starea de sănătate în Suedia și, respectiv, Regatul Unit.

Mai mulți autori au descoperit că naveta este asociată cu creșterea stresului dar și de creșteri ale costurilor cu forța de muncă și pierderi de productivitate

Impactul navetei asupra salariilor a primit, de asemenea, o oarecare atenție în literatură și, în general, salariile mai mari sunt asociate cu naveta mai lungă.

Dacă facem două ore la dus și alte două la întors, se cheamă că mai mult de o lună pe an stăm în mașină/tren/tramvai/autobuz.

Cum stau lucrurile în Europa

1 din 5 lucrători europeni își petrece 90 de minute sau mai mult în drum spre și de la locul de muncă. În medie, lucrătorii europeni petrec 1 oră și 24 de minute pe zi făcând naveta, parcurgând în total circa 30 de km. Acest lucru nu numai că scade timpul de lucru, dar scurtează timpul petrecut cu familia, arată un sondaj realizat în șase țări europene de furnizorul de servicii de salarizare și resurse umane SD Worx.

Mai mult de jumătate dintre respondenții europeni (56,8%) spun că, în medie, le ia mai puțin de o oră pentru a ajunge și de la serviciu în fiecare zi. O treime dintre ei (29,8%) durează mai puțin de o jumătate de oră pe zi, în timp ce 27% durează între 30 de minute și o oră.

Dintre țările chestionate, britanicii petrec cel mai mult timp călătorind, 28,8% susținând că le ia 90 de minute sau mai mult pentru naveta. Muncitorii din Belgia sunt următorii pe listă, cu 24% care iau mai mult de o oră și jumătate, în timp ce germanii, cu 17,9%, petrec cel mai puțin timp navetă.

În ceea ce privește distanța parcursă, o cincime dintre europeni (23,3%) parcurg, în medie, mai mult de 40 km sau chiar mai mult în fiecare zi, în timp ce 36,2% parcurg mai puțin de 10 km. Timpul de navetă ne spune mai mult decât distanța de navetă, deoarece chiar dacă locuiți la doar 15 km de la locul de muncă, durata călătoriei dumneavoastră poate varia foarte mult în funcție de locație, disponibilitatea transportului în comun și mijlocul de transport.