Se apropie o nouă criză energetică? Oficialii Comisiei Europene pregătesc scenarii sumbre pentru iarna următoare / Cum stă România

O nouă criză energetică ar putea cuprinde Europa iarna următoare, când ar urma să expire acordul de tranzit de gaze dintre Ucraina și Rusia. Un document intern al Comisiei Europene, obținut de Politico, arată că oficialii de la Bruxelles sfătuiesc țările membre să se pregătească pentru noi scumpiri în iarna următoare. România are o producție de gaze care acoperă consumul intern, însă prețurile de pe bursele europene se vor reflecta și la noi.

Conducte de gaze naturaleFoto: Renpengfei | Dreamstime.com

Prețul energiei electrice și al gazelor naturale riscă să crească din noua iarna următoare, când expiră acordul semnat în 2019 între Rusia și Ucraina privind tranzitul de gaze spre Europe.

Printr-un document intern obținut de publicația Politico, oficialii de la Bruxelles au avertizat țările membre să ia în calcul cel mai pesimist scenariu.

Ucraina a anunțat că nu dorește sub nicio formă să reînnoiască acordul cu Rusia, care expiră la 31 decembrie, iar comisarul european pentru Energie, Kadri Simson, a afirmat că executivul UE „nu are niciun interes” să facă eforturi pentru prelungirea contractului.

Aceasta înseamnă că UE va pierde automat aproximativ 5% din totalul importurilor de gaze, în principal către Europa Centrală și de Sud-Est.

„Dacă această pierdere este asociată cu o iarnă rece prelungită, adaugă nota, s-ar putea ajunge la cel mai pesimist scenariu pentru țările care se bazează pe tranzitul de gaze prin Ucraina”, scrie publicația cu sediul la Bruxelles.

O taxă impusă de Germania complică situația

Perspectiva creează anxietate în regiune. Austria, Ungaria și Slovacia probabil vor fi cele mai afectate, spune Aura Săbăduș, senior analist la firma consultanță ICIS.

Aceste state ar putea în cele din urmă să înlocuiastă importurile de gaze rusești cu livrări care vin prin Germania, Italia sau Turcia, dar o mișcare recentă a Berlinului de a impozita unilateral exporturile de gaze complică această posibilitate.

Săbăduș a arătat că această taxă reduce interesul țărilor din Europa Centrală să investească în aprovizionarea cu gaze non-rusești.

Vecinii Germaniei au făcut presiuni pentru a discuta această măsură la reuniunea care a avut loc ieri la Bruxelles.

„Ar trebui să evităm măsurile care vor afecta munca depusă (pentru a reduce dependența de gazele rusești – n.r.) și vor întări agresorul rus”, a declarat ministrul ceh al industriei, Jozef Síkela, săptămâna trecută, despre această taxă.

România vrea să-și majoreze consumul de gaze

România are propria producție de gaze care poate acoperi consumul țării, însă acest lucru nu înseamnă că va deveni o insulă de energie ieftină.

Dimpotrivă, prețul gazelor la bursele europene se reflectă și la noi.

Partea bună este că nu mai importăm gaze din Rusia, cel puțin la modul oficial, și nu o mai facem prin ruta clasică via Ucraina.

Acum, singurele porți de intrare a gazelor din import sunt din sud, dinspre Bulgaria, sau din vest, din Ungaria.

Ministrul român al Energiei, Sebastian Burduja, a participat ieri la reuniunea ministerială de la Bruxelles.

Comunicatul de presă emis în urma acestui eveniment precizează că s-a atins subiectul iernii următoare, însă nu spune nimic despre noile temeri de la vârful Comisiei Europene:

„Miniștrii Energiei au avut un schimb de opinii pe tema securității în aprovizionarea cu energie și demersurile de pregătire pentru iarna 2024-2025. De asemenea, miniștrii au ajuns la un acord politic pe marginea propunerii Comisiei Europene pentru o Recomandare a Consiliului de continuare a măsurilor de reducere voluntară a consumului de gaze naturale în UE pentru încă 12 luni”.

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja:

• „Vorbim de o recomandare, nu de o obligație, în același context al nevoii altor state europene de reducere a dependenței față de gazul rusesc.
• Am susținut în fața consiliului de miniștri că România nu anticipează reducerea consumului de gaze, mizând pe acoperirea lui din surse proprii de producție, cu atât mai mult din 2027, după intrarea în producție a Neptun Deep, ceea ce va face din țara noastră primul producător de gaz din UE.
• Mai mult, am subliniat că, din contră, anticipăm creșterea consumului de gaze în România, atât prin restartarea industriei îngrășămintelor chimice, cât și prin extinderea rețelelelor de distribuție a gazelor către populație prin programul Anghel Saligny”.

Sursa foto: Dreamstime