Jurnaliștii germani se întreabă dacă depozitele de gaz natural din România sunt o soluție pentru Europa

Războiul din Ucraina a scos la lumină problema independenţei energetice a Europei. Oare depozitele din România ar putea constitui soluţia corectă?, se întreabă jurnaliștii de la Frankfurter Rundschau.

Nava de extragere a petrolului si gazelor naturaleFoto: Iakovos Hatzistavrou / AFP / Profimedia Images

În opinia lui Daniel Apostol aici se află salvarea UE în privinţa problemei independenţe energetice. Într-un articol din Politico, directorul general al Asociaţiei angajatorilor români din industria de ţiţei şi gaz metan pledează pentru extragerea zăcământului de gaze naturale din zona română a Mării Negre.

Gazul românesc urmează să ducă la o independenţă a Europei. Zona în cauză aflată la 160 Km de ţărm se numeşte „Neptun Deep”. Potrivit concernului austriac OMV, acolo s-ar găsi aproximativ 100 miliarde metri cubi de gaz exploatabil. Filiala Petrom a OMV se ocupă de proiect cu partenerul său din partea statului – Romgaz. Primul gaz extras este aşteptat în 2027.

Potrivit argumentelor lui Apostol, exploatarea ar reduce dependenţa Europei de Rusia şi de alte state cu un standard ecologic redus. În măsura în care producţia proprie ar evita fluctuaţiile din piaţa de import, gazul metan din Marea Neagră garantează securitatea energetică europeană.

În plus, exploatarea ar contribui şi la menţinerea industriei la un nivel economic competitiv. La urma urmei gazul metan constituie un pas important în atingerea obiectivelor climatice ale UE.

Cei de la protecţia mediului critică dur acest plan. După cum a afirmat anul trecut un expert în probleme de climă din partea Greenpeace din Austria, Marc Dengler, în opinia sa proiectul ameninţă diversitatea din Marea Neagră.

De asemenea, gazul metan nu este un combustibil prietenos cu mediul: deşi, potrivit opiniilor, centralele pe gaze emit aproximativ cu 40% mai puţine noxe decât centralele pe cărbuni, metanul care este componentul principal al gazului metan este extrem de nociv: conform Agenţiei Federale de Mediu este de 28 de ori mai nociv decât binecunoscutul CO2.

Pentru UE acest aspect nu contează, iar în aceste condiţii este incert dacă ar putea renunţa până în 2050 la emisiile gazelor de eşapament, aşa cum îşi propusese. (preluare Rador Radio România)