Lituanienii votează duminică în cadrul alegerilor prezidențiale, urmărite din umbră de Rusia. Ambii candidați promit păstrarea direcției prooccidentale

Lituania organizează duminică alegeri prezidențiale, iar actualul președinte Gitanas Nauseda este așteptat să câștige după o campanie dominată de îngrijorările legate de situația de securitate din această țară membră a Uniunii Europene și a NATO, care se învecinează Rusia, scrie Reuters.

Gitanas Nauseda, candidat la președinția Lituaniei, votează la alegerile prezidențiale anticipate, în orășelul Svencionys, situat la aproximativ 85 km nord de capitala Vilnius, Lituania, joi, 23 mai 2024. Foto: Mindaugas Kulbis / AP / Profimedia

Națiunea baltică de 2,8 milioane de locuitori a fost un aliat ferm al Ucrainei după începutul invaziei ruse din 2022. Ca și alte țări din regiune, Lituania se teme că ar putea fi următoarea țintă a Moscovei.

Nauseda, în vârstă de 60 de ani, un fost important economist în cadrul grupului bancar suedez SEB, care nu este afiliat niciunui partid, a câștigat primul tur al alegerilor din 12 mai cu 44% din voturi, mai puțin decât cele 50% de care avea nevoie pentru o victorie categorică.

În turul doi, el se înfruntă cu premierul Ingrida Simonyte, 49 de ani, din partea partidului de centru-dreapta aflat la guvernare, „Uniunea Patriei”, sondajele de opinie indicând-o pe aceasta în urma lui Nauseda.

Ea a fost singura femeie dintre cei opt candidați din primul tur și a ieșit pe locul al doilea, cu 20% din voturi.

Secțiile de votare se închid la ora locală 20.00, iar rezultatele sunt așteptate înainte de miezul nopții.

Nauseda îi numește pe ruși „dușmanii noștri”

Puțin peste jumătate dintre lituanieni cred că un atac rusesc este posibil sau chiar foarte probabil, potrivit unui sondaj ELTA/Baltijos Tyrimai, realizat în perioada februarie – martie. Rusia a respins în mod regulat îngrijorările că ar putea ataca un stat membru NATO.

Nauseda a declarat marți, în cadrul unei dezbateri, că vede Rusia ca pe un inamic.

„Dușmanii noștri – care chiar ei spun că sunt dușmanii noștri, care nu sunt doar dușmanii noștri, ci și ai întregii lumi democratice – încearcă să destabilizeze politica noastră și trebuie să facem totul pentru a rezista”, a spus actualul lider lituanian.

Atât Nauseda, cât și Simonyte susțin creșterea cheltuielilor pentru apărare la cel puțin 3% din produsul intern brut al Lituaniei, de la 2,75% cât este planificat pentru acest an.

Simonyte pledează pentru „mai multă deschidere și toleranță” în cadrul societății

Dar Nauseda, un conservator care are și vederi de stânga, s-a ciocnit cu Simonyte pe alte chestiuni, inclusiv dacă statul să recunoască legal parteneriatele civile între persoane de același sex, politică față de care Nauseda se opune.

El a spus că astfel de uniuni ar fi prea asemănătoare cu căsătoria, pe care constituția Lituaniei o permite doar între un bărbat și o femeie.

Simonyte, fost ministru de finanțe, a declarat joi că, dacă va câștiga, „direcția țării – proeuropeană, prooccidentală – nu se va schimba”.

„Dar mi-aș dori un progres mai rapid, mai multă deschidere și înțelegere, o toleranță mai mare față de oamenii care sunt diferiți de noi”, a spus ea.

Președintele Lituaniei are un rol semi-executiv, care include conducerea forțelor armate, prezidarea organismului suprem pentru apărare și pentru politica de securitate națională și reprezentarea țării la summiturile UE și NATO.

Președintele stabilește politica externă și de securitate în tandem cu guvernul, poate exercita dreptul de veto asupra legilor și are un cuvânt de spus în numirea unor oficiali-cheie, cum ar fi judecătorii, procurorul-șef, șeful apărării și șeful băncii centrale.

Este pentru a doua oară când cei doi se vor confrunta în cadrul unui tur de scrutin prezidențial.

În 2019, Nauseda a învins-o pe Simonyte, obținând 66% din voturi.