Republica Moldova la răscruce: între presiunea propagandei rusești și șansa drumului european

Republica Moldova traversează un moment de cotitură istorică. Într-un context geopolitic tensionat, cu războiul din Ucraina la graniță și cu un război informațional care se poartă zilnic în spațiul public, miza alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025 depășește granițele țării. Dincolo de simpla schimbare sau confirmare a unei guvernări, rezultatul va transmite un mesaj întregii regiuni: poate o societate mică, vulnerabilă și supusă unor presiuni externe uriașe să reziste și să își continue parcursul european, democratic?

Alegeri cu miză mai mare decât politica internă

Conferința „Alături de Republica Moldova: Alianța pentru Adevăr și Libertate”, organizată recent la București de Alianța cu sprijinul RePatriot, a pus pe masă această întrebare. Lideri politici, diplomați și analiști americani și europeni au subliniat că alegerile nu sunt doar o chestiune de rutină electorală, ci un veritabil test de reziliență în fața unui val de manipulare orchestrată din exterior.

Republica Moldova se află în prima linie a unui război hibrid purtat de Federația Rusă împotriva democrației. Instrumentele acestui război nu sunt tancurile, ci propaganda, partidele-fantomă, corupția și manipularea religiei. Obiectivul? Crearea de confuzie, demobilizarea electoratului, scăderea participării la vot și menținerea unei zone gri, în care Moldova să rămână captivă influenței rusești.

Aceasta este miza reală a lunii septembrie: nu doar cine câștigă alegerile, ci dacă Republica Moldova alege să își întărească democrația și să se ancoreze definitiv în lumea liberă.

În deschiderea Conferinței Internaționale fostul ambasador american Adrian Zuckerman, președintele Alianței a reafirmat sprijinul SUA și al lumii libere pentru cetățenii Republicii Moldova: „Poporul American, România, prin Alianța și RePatriot stau alături de cetățenii Republicii Moldova. Noi suntem pentru libertate, democrație, prosperitate și demnitate personală.”

Marius Bostan lider al Repatriot a punctat încă din deschidere una dintre metodele „neortodoxe” de manipulare:„Folosirea religiei în scop politic a provocat de-a lungul istoriei conflicte dureroase și diviziuni în societate. Gnozele, filetismul, nostaligia după comunism și perioada sovietică sunt amestecate într-un adevărat cocktail molotov ideologic care sucește mințile slabe.   În Republica Moldova vedem, din păcate, implicarea deschisă a Mitropoliei Chișinăului și a Întregii Moldove în susținerea agendei Kremlinului, prin mesaje care influențează direct electoratul. Facem apel la cler să respecte misiunea autentică a Bisericii – propovăduirea Evangheliei lui Hristos – și să urmeze exemplul Domnului, care a spus: «Împărăția Mea nu este din lumea aceasta». Biserica trebuie să fie un izvor de unitate și speranță, nu un instrument de propagandă politică.”

Bătălia pentru mintea și sufletul cetățenilor

Un punct central al dezbaterilor a fost lupta pentru spațiul informațional. Dacă în trecut propaganda era difuzată prin televiziuni controlate politic, astăzi terenul de luptă s-a mutat pe rețelele sociale. Facebook, YouTube, TikTok sau Telegram sunt platformele prin care narațiuni false, conspirații și mesaje menite să inducă frică ori apatie se propagă cu o viteză greu de controlat.

Experți precum Georgette Mosbacher și Mark Gitenstein au subliniat că Europa dispune de instrumente legale precum Digital Services Act (DSA), care pot obliga platformele să identifice și să facă publice operațiunile de manipulare străină. Însă timpul presează: dacă aceste mecanisme nu sunt activate acum, efectele vor fi vizibile exact în perioada electorală.

În același timp, mai multe voci au avertizat asupra nevoii de a trece de la defensivă la ofensivă. Simplul fact-checking nu este suficient; propaganda trebuie anticipată și contracarată printr-o comunicare coerentă, bazată pe adevăr și pe valori democratice. „Democrația nu este pierdută”, spunea Georgette Mosbacher. „Avem un avantaj imens: adevărul este de partea noastră. Rușii mint, iar minciuna este o armă care se autodistruge.”

Presa independentă și societatea civilă – primele ținte ale propagandei

În această ecuație, presa independentă și organizațiile civice au un rol esenţial. Tocmai pentru că sunt credibile și apropiate de cetățean, ele au devenit ținte predilecte ale dezinformării. Angela Grămadă, expertă în relații internaționale, a subliniat că atacurile asupra jurnaliștilor independenți sunt mai dure chiar decât cele la adresa guvernării pro-europene.

Sprijinirea acestor instituții nu este doar un gest de solidaritate, ci o investiție directă în reziliența democratică a Republicii Moldova. Acolo unde televiziunile tradiționale sunt vulnerabile la influențe externe, presa online, platformele video scurte și jurnalismul de investigație devin „războinicii adevărului”.

Diaspora – ambasadorii adevărului și libertății

Un mesaj repetat constant la București a vizat diaspora moldovenească. Cu sute de mii de cetățeni activi în Europa și peste ocean, diaspora nu este doar un bazin electoral, ci un factor de stabilitate, o ancoră occidentală și un vector de influență democratică.

Moldovenii din străinătate au demonstrat în trecut că pot înclina balanța electorală. Dar rolul lor nu se rezumă la ziua votului. Ei sunt, în comunitățile unde trăiesc, ambasadori ai Moldovei europene. Prin implicare civică, prin combaterea propagandei și prin transmiterea unei imagini pozitive despre țara lor, diaspora contribuie la consolidarea parcursului european.

Sprijin internațional: SUA, România, NATO

Un alt aspect reliefat în cadrul conferinței a fost sprijinul consistent de care Republica Moldova beneficiază din partea partenerilor săi occidentali. Statele Unite, România și NATO sunt actori esențiali în garantarea securității flancului estic.

„Nu ne permitem luxul neutralității”, a declarat James Gilmore, fost ambasador al SUA la OSCE. „Acum este momentul să mobilizăm toate instrumentele – sociale, tehnologice și politice – pentru a bloca manipularea rusă.”

La rândul său, Alina Polyakova, președinta CEPA, a subliniat că atacul nu este doar asupra Moldovei, ci asupra conceptului de democrație în sine. Dacă Moldova rezistă și continuă drumul spre Europa, acest lucru devine un mesaj devastator pentru Kremlin: democrația funcționează, chiar și acolo unde părea vulnerabilă.

În același timp, Marius Bostan, fondator RePatriot, a atras atenția asupra „inflației artificiale de partide” apărute pe scena politică de la Chișinău. În opinia sa, această fragmentare nu reflectă un pluralism sănătos, ci o strategie de manipulare menită să dezorienteze electoratul și să provoace absenteism. „Sunt fantome create pentru a produce confuzie, lehamite și absenteism. Este o strategie veche folosită de Kremlin: divide și stăpânește.”

O ofertă civilizațională

În fond, alegerea Moldovei este una civilizațională. Rusia a oferit constant, de la 1812 încoace, aceeași rețetă: rusificare, deportări, represiune și sărăcie. Europa, cu toate imperfecțiunile sale, propune libertate, prosperitate și demnitate.

A fi pro-occidental nu înseamnă doar a alege o direcție politică de moment, ci a opta pentru un model de viață și de societate. Este o alegere între o lume închisă, dominată de frică și dependență, și una deschisă, bazată pe reguli, drepturi și oportunități.

Republica Moldova nu este singură pe acest drum. România și Uniunea Europeană au demonstrat prin fapte că sprijină tranziția democratică a țării vecine, iar Statele Unite au reafirmat că nu vor abandona regiunea în fața presiunilor externe. Totuși, decizia finală aparține cetățenilor moldoveni.

Alegerile din septembrie nu sunt doar despre partide și lideri politici. Ele sunt, de fapt, despre direcția pe care o alege societatea moldovenească: rămânerea într-o zonă de influență care aduce stagnare sau intrarea definitivă pe drumul european, cu toate provocările și oportunitățile sale.

În fața unei arhitecturi complexe de manipulare și dezinformare, Moldova are un atu fundamental: adevărul. Iar dacă adevărul este apărat prin solidaritate, prin participare civică și prin sprijin internațional, atunci drumul european nu este doar o speranță, ci o realitate în construcție.

Notă: Acest articol reflectă opiniile exprimate de participanții la conferință și nu reprezintă poziția oficială a redacției.

Alte informații se pot citi: https://newsweek.ro/politica/alianta-pentru-adevar-si-libertate-alaturi-de-republica-moldova

Un interviu cu Adrian Zuckerman: https://www.youtube.com/watch?v=V9HClmHiddI

Înregistrarea părții publice: https://www.youtube.com/watch?v=1tp_mRmAUlY&t=2726s