CEDO se pronunta joi pe presupusele centre de detentie ale CIA in Romania

Potrivit unui comunicat al CEDO, cazurile se refera la acuzatiile de implicare a Romaniei si Lituaniei in programul centrelor de detentie secrete ale CIA.

Abd al-Rahim al-Nashiri si Zayn al-Abidin Muhammad Husayn, aflati in prezent in detentie la baza navala Guantanamo Bay din Cuba, au fost asa-numiti ‘detinuti de valoare ridicata’ (HVD) de catre CIA la inceputul „razboiului contra terorismului”, pe care l-a lansat presedintele George W. Bush dupa atacurile de la 11 septembrie 2001.

Abd al Rahim al-Nashiri este un cetatean saudit de origine yemenita, nascut in 1965. Autoritatile americane il suspecteaza pe Al-Nashiri ca a participat, in octombrie 2000, la atentatul care a vizat nava americana USS Cole in portul yemenit Aden.

De asemenea, se banuieste ca sauditul a avut un rol in atacul contra petrolierului francez MV Limburg in Golful Aden, in octombrie 2002. Procedurile judiciare impotriva sa sunt in desfasurare in SUA pentru presupusul lui rol in atacuri.

Acuzatiile impotriva Romaniei

Al-Nashiri sustine ca Romania a permis CIA sa il detina in secret pe teritoriul sau si sa il supuna torturilor si diverselor forme de abuz fizic si mental, si acuza lipsa posibilitatii de a lua legatura cu familia sa.

De asemenea, el acuza Romania ca a permis mutarea sa catre alte centre de detentie secrete gestionate de CIA, expunandu-l unor tratamente similare pentru mai multi ani.

In fine, Abd al Rahim al-Nashiri critica lipsa unei investigatii rapide si cuprinzatoare cu privire la acuzatiile sale.

Ambii reclamanti invoca articolele 3 (interzicerea torturii), 5 (dreptul la libertate si la siguranta), 8 (dreptul la respectarea vietii private si familiale) si 13 (dreptul la o despagubire efectiva) ale Conventiei Europene privind Drepturile Omului.

In plus, Al-Nashiri se bazeaza si pe articolele 2 (dreptul la viata) si 6 (dreptul la un proces corect intr-un interval rezonabil) ale Conventiei si pe articolul 1 al Protocolului nr. 6 (abolirea pedepsei cu moartea) in plangerea conform careia Romania l-a expus riscurilor unui proces profund incorect si posibilitatii de a-i fi impusa pedeapsa cu moartea.

Acest caz a fost inregistrat la CEDO la 1 iunie 2012.

Ce urmeaza

Potrivit articolelor 43 si 44 ale Conventiei Europene privind Drepturile Omului, decizia acestei camere nu este finala.

In termen de trei luni de la anuntarea deciziei, oricare dintre parti poate solicita ca acest caz sa fie adresat Marii Camere a CEDO. Daca o astfel de cerere este inaintata, atunci un panel format din cinci judecatori va decide daca respectivul caz merita sa fie examinat suplimentar.

In aceasta situatie, Marea Camera va organiza audieri privind acest caz si va da decizia finala. Daca nu este facuta o solicitare catre Marea Camera, atunci decizia camerei devine finala.

De indata ce o decizie devine finala, ea este transmisa Comitetului de Ministri al Consiliului Europei, pentru supravegherea punerii ei in aplicare.

Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.