Care sunt sansele sa se construiasca autostrada Ucraina-Bulgaria si ce ar avea Romania de castigat din asta?

In plus, tara noastra a mai fost implicata in proiecte internationale de dezvoltare rutiera si nu s-a descurcat prea bine.

Dupa ce a discutat cu premierul Bulgariei, Boiko Borisov, Porosenko a anuntat – in timpul unei declaratii comune de presa – ca administratiile din cele doua state vor face eforturi pentru a construi o autostrada pe care sa se poata ajunge de la Reni (Ucraina) pana la Varna (Bulgaria) in doar cateva ore. Traseul soselei ar urma sa fie: Odessa – Cetatea Alba / Bolhrad – Reni, Tulcea – Negru Voda – Varna.

Asta ar insemna ca sectorul romanesc al autostrazii, lung de aproape 200 de kilometri, ar urma sa fie construit in paralel cu litoralul Marii Negre.

Ce-i drept, ar fi frumos ca judetul Tulcea – unul dintre cele mai sarace din tara – sa fie legat de restul lumii printr-o autostrada. Nivelul de trai ar creste in zona, cu siguranta. Inainte sa ne bucuram ca vecinii Romaniei au decis sa puna si tara noastra pe harta transportului rutier de mare viteza din Europa, mai bine ar fi sa incercam sa intelegem daca acest proiect – presupunand ca el chiar exista si nu e o simpla promisiune electorala ucrainiana – s-ar putea realiza.

Indiferent unde duce autostrada, tot Ministerul Transporturilor trebuie sa construiasca sectorul romanesc

Indiferent cui va apartine initiativa constructiei autostrazii Reni-Varna, de realizarea sectorului romanesc tot statul roman va fi responsabil.

Iar asta nu inseamna decat ca, dupa studii de fezabilitate realizate cu viteza melcului si adesea in maniera ineficienta si neconforma, riscam sa ajungem la licitatii ale caror rezultate vor fi contestate in repetate randuri si la o executie inceata si problematica.

De accesarea fondurilor ar trebui sa se ocupe Ministerul Transporturilor, care ulterior ar trebui sa incredinteze sarcina constructiei portiunii de sosea fie Companiei Nationale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) fie, eventual, unei alte structuri speciale pe care o are in subordine, cum s-a intamplat deja cu proiectele Comarnic-Brasov si Targu Mures-Targu Neamt-Iasi-Ditrau.

Nimeni nu garanteaza ca sectorul romanesc al soselei promise de Petro Porosenko – daca aceasta se va construi vreodata – n-ar avea soarta autostrazii Sibiu-Pitesti, inclusa in Master Planul european de Transport, pe Coridorul 4 Pan-European Rin-Dunare.

Aceasta ar trebui sa aiba 116 kilometri – la care sa se adauge cei 17,2 kilometri ai centurii Sibiului. Intregul proiect ar fi trebuit sa fi gata demult.

Inca din 2011, Guvernul Boc anunta ca autostrada „pleaca la drum”. Din pacate, acest drum n-a fost prea usor si e astazi inca foarte departe de a se termina. Mai intai, din cauza ca studiul de fezabilitate pentru constructia soselei s-a facut de mantuiala si a avut nevoie de o revizuie scumpa si de durata. Apoi, din cauza ca, in 2013, constructia autostrazii nu mai reprezenta o prioritate pentru Guvern.

Soseaua a redevenit, apoi, subiect de interes, iar politicienii au inceput sa promita, care mai de care, ca o vor termina in doi-trei ani. Astazi, dupa sapte ani de cand autostrada a „plecat la drum”, inca se mai organizeaza licitatii pentru atribuirea lucrarilor.

Din intregul traseu planificat, doar centura Sibiului a fost data in folosinta, iar termenul de finalizare a lucrarilor la ceilalti 116 kilometri de sosea care ar urma sa duca la Pitesti s-a amanat pentru 2021.

La ritmul in care se construieste in Romania, insa, ar fi o minune daca acest termen s-ar respecta.

In plus, chiar daca s-ar putea face, autostrada promisa de Porosenko ar putea sa nu fie cea mai avantajoasa solutie pentru Romania, a apreciat pentru Ziare.com purtatorul de cuvant al CNAIR, Alin Serbanescu.

„Sigur ca decizia constructiei unei autostrazi se ia la nivel inalt, guvernamental. CNAIR este organismul tehnic al Ministerului Transporturilor. Ceea ce pot spune este ca, atunci cand iei in calcul constructia unei autostrazi, trebuie sa te gandesti la ce iti foloseste ea, dar si la cum o intretii.

Ea trebuie neaparat sa aduca plus valoare, in conditiile in care europeanii ti-ar putea da bani sa o construiesti, dar nu vor finanta intretinerea ei. De asta va trebui sa se ocupe Romania.

Propunerea ucraineana este interesanta, dar ar putea, in acelasi timp, canibaliza planurile realizarii Coridorului Pan-European IX (care presupune o autostrada care sa lege Finlanda de Grecia, cu un sector romanesc de aproape 500 de kilometri, de la Iasi la Giurgiu – n.red.).

Ca europenii sa iti dea bani de autostrazi trebuie sa demonstrezi ca ai trafic in zona care sa justifice constructia lor.

Or, intre cele doua proiecte – daca e sa ne gandim logic – autostrada inclusa in Coridor ar fi mai lunga, ar deservi un teritoriu mai extins decat una costiera, care sa mearga in paralel cu tarmul Marii Negre”, a declarat Alin Serbanescu.

Ziare.com a solicitat atat Ministerului Transporturilor, cat si Ministerului Afacerilor Externe detalii legate de eventuale discutii purtate cu reprezentantii Bulgariei si Ucrainei pe tema constructiei Autostrazii Reni-Varna. Pe masura ce vom primi raspunsurile, vi le vom oferi.

Una peste alta, nu-i deloc de mirare ca romanii – obligati de atata vreme sa circule pe drumuri aglomerate si periculoase – se bucura ori de cate ori cineva le promite un nou capat de autostrada.

Din pacate, ne-ar ajuta sa constientizam faptul ca, indiferent cine si ce ar promite, nicio autoritate straina nu poate veni sa ne construiasca drumuri. De asta va trebui sa se ocupe tot Ministerul Transporturilor, care a demonstrat in nenumarate randuri ca nu e in stare sa eficientizeze transportul rutier, la fel cum nu e in stare sa il readuca pe linia de plutire nici pe cel feroviar si nici pe cel naval.

Citeste si:

Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.