Dupa ce s-a dus intr-o zona de politizare extrema, CCR se cauta o cale de salvare la Venetia. Ce se urmareste, de fapt

Dupa o decizie controversata, CCR trimite o sesizare Comisiei de la Venetia in care spune ca „unii reprezentanti ai unor autoritati publice, precum si ai unor partide parlamentare au discreditat si delegitimat autoritatea acestei institutii fundamentale a statului – garantul suprematiei Constitutiei – fiind pusa sub semnul indoielii obligativitatea deciziilor sale, fiind facute chiar indemnuri adresate populatiei si Presedintelui statului sa nu respecte si sa nu puna in aplicare Decizia Curtii Constitutionale nr.358 din data de 30 mai 2018, privind cererea de solutionare a conflictului juridic de natura constitutionala intre Ministrul Justitiei, pe de o parte, si Presedintele Romaniei, pe de alta parte, in principal, si intre Guvernul Romaniei si Presedintele Romaniei, in subsidiar, cerere formulata de prim-ministrul Guvernului. Plenul Curtii Constitutionale a considerat ca aceste actiuni sunt de natura sa puna in pericol democratia, statul de drept si functionarea justitiei constitutionale”, se arata intr-un comunicat oficial dat publicitatii de CCR.

CCR sesizeaza Comisia de la Venetia intr-un moment tensionat

Aceasta nu e prima sesizare de aparare a CCR pe care judecatorii constitutionali o adreseaza institutiei europene. S-a intamplat si in 2012, cu ocazia procedurilor de suspendare a presedintelui Romaniei de atunci, Traian Basescu, dar contextul politic era diferit.

„Decizia Curtii de a-l obliga pe presedinte sa revoce un procuror a facut ca aceasta dezbatere sa fie mai tensionata ca oricand. Despre situatia in care se afla judecatorul Petre Lazaroiu, ca si a altora care au avut mandate prelungite, trebuie spus ca nu reprezinta o noutate la CCR. Dar sesizarea Comisiei de la Venetia a urmat acelei decizii a Curtii Constitutionale despre care stim astazi cu totii ca interpreteaza Constitutia intr-o maniera diferita. Este evident ca se poate spune ca aceasta sesizare a CCR trimisa Comisiei survine intr-un moment tensionat, cu doua zile inainte ca in Parlament sa se citeasca motivarea in ce priveste decizia de obligare a presedintelui sa revoce procurorul sef DNA. Nu ne asteptam sa fie o decizie atat de politizata si, evident, acolo au aparut niste obligatii care nu au o baza constitutionala atat de clara, astfel textul deciziei devine destul de discutabil. Dar cred ca de o alta chestiune trebuie sa se tina seama, in momentul in care presedintele a sesizat Comisia de la Venetia pe Legile Justitiei, imediat CCR a sesizat si ea Comisia pentru a contrabalansa raportul de forte. E foarte interesant de observat ca aceeasi Curte, care nu asteapta deciziile Comisiei de la Venetia in ce priveste Legile Justitiei, decide sa sesizeze Comisia intr-o cu totul alta problema”, a explicat politologul Cristian Parvulescu pentru Ziare.com.

Presedintele Romaniei se declara decis sa lupte pentru independenta procurorilor

Klaus Iohannis a comentat pericolele din decizia CCR la o intalnire cu presa de marti, 5 iunie, spunand ca asteapta cu interes motivarea Curtii in ceea ce priveste decizia de revocare a Codrutei Kovesi „pe care o vom citi pana o intelegem sau pana intelegem ceva din ea, dupa care voi comunica ce trebuie facut sau ce voi face eu mai exact”. Dar Klaus Iohannis a venit, in aceeasi interventie, si cu un punct de vedere despre tendinta aratata de CCR in comunicatul dat publicitatii de a pune procurorii sub controlul ministrului Justitiei.

„Evident ca procurorii trebuie sa fie independenti, procurorii in niciun caz nu trebuie sa fie controlati politic, procurorii nu pot fi in subordinea unui politician, fie el si ministru. In consecinta, orice am face noi, in Romania, ca stat, trebuie sa se asigure independenta procurorilor, pentru a garanta, in definitiv, o justitie independenta. Este foarte adevarat, in Constitutie avem un articol care spune ca procurorii functioneaza sub autoritatea ministrului. Eu inteleg acest lucru in felul urmator: ministrul are sau cel putin ar trebui sa aiba o autoritate in domeniu si sa foloseasca aceasta autoritate, ministrul Justitiei, pentru a apara independenta procurorilor, pentru a-i apara chiar pe procurori in dezbaterea publica, fiindca munca procurorilor este extrem de dificila. Deci autoritatea ministrului ar trebui sa fie orientata spre inlesnirea muncii procurorilor, in niciun caz, repet, in absolut niciun caz, autoritatea ministrului din articolul din Constitutie nu inseamna si nu poate sa insemne ca procurorii sunt in subordinea ministrului. Deci oricine si orice ar spune, nu ii poate plasa pe procurori in subordinea unui politician”, a declarat presedintele Klaus Iohannis.

Judecatorii CCR incearca sa blocheze criticile la adresa lor

La cateva ore dupa declartia presedintelui in care preciza ca va lupta pentru pastrarea independentei procurorilor, CCR anunta ca a sesizat Comisia de la Venetia reclamand presiuni asupra sa.

Cei sase judecatori care au decis trecerea procurorilor in subordinea ministrului Justitiei: Valer Dorneanu, Maya Teodoriu, Mona Pivniceru, Varga Attila, Marian Enache si Petre Lazaroiu – Foto CCR

Judecatorii CCR „se gandesc, cumva, sa blocheze criticile si discutiile din jurul deciziilor CCR si a modului in care actioneaza judecatorii, facand apel la Comisia de la Venetia si incercand sa dea senzatia ca institutia din Romania e in aceeasi situatie dificila in care au fost curtile constitutionale din Polonia si Ungaria, unde puterea politica a intrat peste deciziile acestora. Aici, problema este ca nimeni de la putere nu ataca CCR. Exista critici, dar fundamentate, care vin, in special, din partea oamenilor simpli, din partea societatii civile, dar si din partea reprezentantilor partidelor de opozitie. Dar a echivala criticile publice in legatura cu decizii cel putin bizare si problematice cu atacuri la ordinea constitutionala, la democratie si la statul de drept, este complet caraghios”, a declarat Mihai Politeanu, fondator Initiativa Romania, pentru Ziare.com.

Reprezentantul societatii civile spune ca se bucura de oportunitatea oferita de CCR care a sesizat Comisia de la Venetia pentru ca acum, grupurile civice din Romania pot intra in dialog cu institutia europeana pe „calea deschisa de CCR”. „Noi nu aveam posibilitatea sa sesizam direct Comisia, dar intr-o procedura existenta putem sa scriem si sa cerem o opinie despre legiferarea abuziva a CCR care a introdus un prag valoric infractiunii de abuz in serviciu printr-un fals de interpretare”, a adaugat Mihai Politeanu pentru Ziare.com.

S-a compromis Curtea Constitutionala?

Pentru expertii constitutionali e destul de clar ca ultima decizie a CCR este una extrem de politizata, care pune in pericol independenta Justitiei.

„Multa lume crede despre CCR ca este o institutie juridica, dar ea este o curte juridico-politica. Cei de acolo se numesc jucatori pentru ca asa este traditia in Europa. Acestia au un rol in mentinerea stabilitatii statului si in asigurarea suprematiei Constitutiei. Cand avem decizii cum a fost cea legata de presedinte, intrebarea care ramane este cum se poate ca un ministru sa-l oblige pe seful statului sa face ceva. Mai ales ca e vorba de un presedinte ales prin vot direct, o persoana cu legitimitate si care are un rol constitutional”, explica Cristian Parvulescu.

Acest context tensionat creat de decizia controversata a CCR arunca Romania intr-o noua criza politica, Comisia de la Venetia fiind chemata sa arbitreze conflictul institutional generalizat.

„CCR s-a compromis. Prestigiul acestei institutii este la un minim istoric. Nimeni nu mai are de-acum incolo incredere in deciziile CCR. Nu este vina partidelor de opozitie, nu este vina celor de la putere, este vina celor care sunt responsabili pentru aceste decizii. Ei au dus in jos credibilitatea Curtii Constitutionale”, conchide Mihai Politeanu.

Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.