Tu stii ce mananci? Cumparam alimente vrac fara sa stim aproape nimic despre ele. Ce riscuri sunt

Cu toate ca au dreptul la o informare corecta, precisa si completa, consumatorii romani nu pot afla aproape nimic despre alimentele vandute in vrac, in magazine si in piete.In aceste conditii, crezand ca mananca sanatos, multi dintre oameni risca, de fapt, sa se imbolnaveasca grav.

In mod normal, consumatorul ar trebui sa poata afla toate informatiile relevante despre fiecare aliment din comert, indiferent daca acesta e preambalat si vandut la bucata sau daca comercializeaza vrac. In ambele cazuri, alimentele sunt destinate consumului si pot hrani sau imbolnavi un om, in functie de modul in care au fost preparate, conservate si depozitate. In consecinta, oricare ar fi forma in care sunt ele scoase la vanzare, toate alimentele ar trebui sa fie corect, complet si precis etichetate, astfel incat omul sa le poate alege doar pe cele pe care le considera bune.

Spre exemplu, orice consumator ar trebui sa poata afla citind eticheta alimentului: cine, unde si cum l-a produs, cand expira, dar si in ce conditii trebuie pastrat. In plus, n-ar trebui sa lipseasca de pe eticheta nici lista completa a ingredientelor si a proportiilor in care acestea au fost folosite la prepararea produsului. Nu in ultimul rand, aceeasi eticheta ar trebui sa-i ofere omului informatii cu privire la efectele pe care consumul alimentului le-ar putea avea asupra sanatatii sale.

Din pacate, cele mai multe dintre etichetele alimentelor din magazinele si pietele de la noi nu contin nici macar jumatate dintre aceste date de baza. Iar daca despre alimentele preambalate consumatorul tot mai poate afla cate ceva, pe cele vrac le cumpara, de regula, in orb, din cauza ca acestea sunt etichetate fie sumar, mai mult de forma, fie nu sunt etichetate deloc. Iata doar cateva exemple.

E un risc sa cumperi oua comercializate vrac

Ca isi alege de la raft trei-patru oua sau un carton intreg, consumatorul ar trebui sa poata afla despre ele la fel de multe informatii. Din pacate, n-o poate face, din cauza ca in Romania, modul de etichetare a oualor ii dezavantajeaza pe cei care le cumpara vrac, privandu-i de accesul la informatii esentiale despre aliment.

Mai exact, legea prevede ca ouale se etichetateaza in doua etape. Mai inati, parte dintre informatii sunt stantate direct pe coaja fiecarui ou. Ulterior, alte informatii se trec pe etichetele cartoanelor in care se ambaleaza ouale. Astfel, in cazul in care cumpara un carton intreg, consumatorul poate citi pe eticheta: numarul de oua din ambalaj, tara lor de origine (din pacate, nu neaparat si datele societatii producatoare), numele firmei care le-a ambalat, dar si termenul de valabilitate, marimea, greutatea si clasa de calitate a oualor. In plus, pe aceeasi eticheta a cartonului mai trebuie trecute informatii privind valoarea nutritionala o oului, dar si o cifra care indica modul de crestere a gainii care l-a produs: ecologic (cifra 0), pe sol (cifra 1), in hale in care s-au putut misca (cifra 2) si in baterii imbunatatite, unde au trait pe o suprafata egala cu a unei coli A4 (cifra 3) . Unii dintre producatori mai trec pe eticheta si alte informatii despre ouale livrate – cum ar fi modul de hranire al pasarilor – ca sa-l convinga pe cumparator ca produsul e bun.

In schimb, consumatorul care cumpara oua vrac n-are acces la informatiile de pe eticheta cartonului. Nici vorba despre informatii privind intermediarii prin mana carora a trecut oul sau despre valoarea nutritiva a acestuia! In loc de asa ceva, consumatorul trebuie sa se multumeasca doar cu datele stantate pe coaja oului. Nici acestea nu sunt, insa, trecute in clar, ci sub forma unui cod.

Doar daca stie sa desluseasca modul de notare, omul va afla: in ce tara si in ce judet a fost produs oul, cat este acesta valabil si cum a fost crescuta gaina care l-a produs. Pe ou mai e stantat si un cod al producatorului, pe care insa il pot interpreta doar autoritatile de control, nu si consumatorul fara pregatire in domeniu. Iar daca oul a mai fost si produs in alta tara, codul devina aproape imposibil de citit, din cauza ca mentiunile din Polonia, spre exemplu, difera fata de cele din Romania.

Comerciantii din Piata Obor nu se sfiesc sa vanda oua neetichetate, care i-ar putea pune consumatorului sanatatea in pericol. Foto: Ziare.com

Chiar si aceste informatii – asa putine si neclare – le sunt accesibile doar consumatorilor care aleg oua vrac stantate. In Piata Obor, am gasit, insa, si destule oua scoase la vanzare fara a mai fi etichetate in vreun fel. Cine le cumpara o face fara sa stie unde si in ce conditii au fost produse. Consumatorul nu poate afla nici macar daca sunt proaspete si sigure pentru consum sau nu si daca risca sa se imbolnaveasca, mancandu-le. Din pacate, intoxicatia alimentara cu oua ia adesea forme severe, cauzand dureri abdominale, stari de greata si dureri de cap.

Despre oul neetichetat consumatorul nu poate afla nicio informatie. Foto: Ziare.com

Nici branza si nici mezeluri vrac nu sunt complet si precis etichetate

Consumatorul care alege de pe raftul supermarketului o bucata de branza ambalata in tipla sau in cutie tot mai reuseste sa afla cate ceva despre ea, cititndu-i eticheta. Spre exemplu, daca ar alege cascavalul din imagine, comparatorul ar afla, printre altele, macar ca acesta e facut din lapte romanesc, are 26% grasime si a fost afumat natural. In plus, va afla cate calorii si cati nutrienti contine suta de grame de branza.

Un produs de pe eticheta caruia consumatorul poate afla cateva informatii care sa-i fie utile. Foto: Ziare.com

Daca insa si-ar lua branza vrac, din acelasi supermarket, mare lucru n-ar mai putea afla despre ea. De pe o eticheta botita, cu scris aproape ilizibil, consumatorul ar mai putea citi doar ca branza a fost facuta din lapte, in Romania, si ca are 2,6% sare. Cine a produs-o, in ce conditii, cati nutrienti si cate calorii contine ea, omul nu mai poate afla.

De pe etichtea brazei comercializate vrac abia daca poti citi putine informatii despre produs. Foto: Ziare.com

In piete, lucrurile stau si mai rau. Spre exemplu, singurele informatii pe care comerciantii din Piata Obor le trec pe eticheta branzeturilor sunt: numele produsului si pretul. Ba, uneori, nici macar pe acestea. In consecinta, consumatorul n-are altceva de facut decat sa isi aleaga alimentele in functie de aspect, de pret si de laudele pe care le aduce comerciantul.

In Piata Obor, consumatorul nu poate afla aproape nimic despre banza vanduta vrac. Foto: Ziare.com

Etichetarea mezelurilor vrac lasa si ea de dorit. Pe de o parte, din cauza ca producatorul nu mentioneaza cantitatile in care se regasesc, in compozitia produsului, diversele ingrediente. Apoi, din cauza ca n-ar fi exclus ca produsul sa contina si ingrediente care nu figureaza pe eticheta.

Spre exemplu, consumatorului i-ar ajunge cateva minute petrecute intr-un supermarket pentru a constata ca toate batoane de parizer de la raft contin carne „dezosata mecanic” sau „separata mecanic”. Potrivit Asociatiei Infocons, aceasta este „o pasta care include oase, maduva osoasa, piele, nervi, vase de sange si resturi de carne ramase pe oase (…) un amestec de muschi si alte tesuturi care nu sunt in general considerate carne”.

In schimb, niciunul dintre mezelurile care se vand vrac, la felie, nu contine aceasta „carne separata mecanic”, ci doar carne. Sa fie oare o simpla intamplare sau o omisiune in etichetare, menita sa-l induca in eroare pe consumator? E o intrebare la care ar trebui sa raspunda urgent autoritatile responsabile cu siguranta alimentara a romanilor.

Spre deosebire de parizerul ambalat, cel vrac ar contine doar carne, nu si „carne separata mecanic”, o pasta din oase, piele, grasime si nervi. Foto: Ziare.com

Presedintele Asociatiei InfoCons, Sorin Mierlea, a declarat pentru Ziare.com ca, din pacate, in Romania nicio autoritate nu este preocupata de astfel de probleme.

„In ultimii 28 de ani, nicio autoritate a statului nu a facut analize in urma carora sa reiasa daca, intr-adevar, ingredientele listate de producator si comerciant pe eticheta alcatuiesc, intr-adevar, compozitia produsului alimentar. Nu vorbim doar despre stabilirea numarului de aditivi, ci despre mai mult de atat. Spre exemplu, daca pe eticheta scrie parizerul contine 50% carne, ar trebui facuta o analiza care sa stabileasca daca, intr-adevar, asa stau lucrurile. In plus, ar trebui sa aflam, tot in urma unor analize, daca produsul nu contine cumva si alte ingrediente, care nu sunt listate pe eticheta. Dar cine sa faca analizele astea? Ca autoritatile clar nu sunt preocupate de asa ceva!”, a declarat Sorin Mierlea.

Din pacate, consumand alimente despre a caror compozitie nu stiu aproape nimic, oamenii risca, printre altele, sa ingereze aditivi alimentari periculosi in cantitati mai mari decat cele permise si, astfel, sa se imbolnaveasca grav. Spre exemplu, consumat in exces, nitritul de sodiu prezent in toate mezelurile – si mentionat pe eticheta parizerului vrac doar cu titlul de „conservanti” – e cangerigen. Ar fi, deci, firesc ca omul sa poata afla de pe eticheta produsului daca acesta contine aditivul periculos si in ce cantitate, pentru a-si putea rationaliza consumul.

Din pacate, producatorii si comerciantii nu se grabesc sa ii ofere consumatorului informatii de care acesta are nevoie pentru a se hrani sanatos. Iar autoritatile care ar trebui sa vegheze la siguranta noastra alimentara continua sa inchida ochii la toate aceste nereguli, lansadu-l pe consumator sa se descurce cum poate si sa puna pe masa alimente despre care nu stie aproape nimic.

Articolul face parte din Campania Ziare.com Tu stii ce mananci? – o campanie de informare si constientizare a importantei de a cunoaste ce mancam si a impactului pe care il au anumite alimente sau ingrediente asupra sanatatii noastre. De ce este important ca pe fiecare produs sa existe lizibil o lista cu toate ingredientele continute, dar si cu orice alt element (tip de procesare, ambalare etc) care ne-ar putea afecta sanatatea? Ce inseamna ingredientele sau mentiunile trecute pe eticheta? Ce spun studiile despre impactul diferitelor alimente sau ingrediente asupra sanatatii? Sunt intrebari la care vom raspunde in cadrul acestei campanii. Daca aveti si voi intrebari sau vreti sa ne semnalati nereguli pe care le intalniti in magazinele din care va faceti cumparaturile, trimiteti un mail pe adresa viatasanatoasa@ziare.com. Fiti parte din aceasta campanie, care militeaza pentru o viata sanatoasa!

Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.