Tu stii ce mananci? Atentie la alimentele de post! La raft sunt masline innegrite chimic si multe etichete inselatoare

In loc sa isi purifice organismul, consumatorul roman care tine postul Sfintilor Petru si Pavel risca mai degraba sa se imbolnaveasca grav daca nu isi alege cu foarte mare atentie alimentele de la raft. Asta, din cauza ca nici producatorii si nici comerciantii nu se grabesc sa ii ofere omului prea multe informatii lamuritoare cu privire la calitatea reala a alimentelor de post si a efectelor pe care consumul acestora le-ar putea avea asupra sanatatii sale. Si nici institutiile de protectie a consumatorului nu ii obliga macar sa informeze corespunzator.

Romanul stie ca, in perioadele in care posteste, ar trebui sa consume alimente simple si sanatoase, care sa-l ajute sa isi curete organismul de urmele exceselor alimentare din restul anului. In consecinta, n-ar fi exclus ca, in post, consumatorul sa puna pe masa o mana de masline in locul unei felii de branza sau sa desfaca o cutie de pasta vegetala in locul unei cutii de pate. Ceea ce cu greu poate afla consumatorul este ca unele dintre aceste alimente de post, in ciuda faptului ca par naturale, contin aditivi si alte substante care ar putea crea alergii si, in timp, ar putea chiar cauza imbolnavirea.

In mod normal, eticheta este cea ar trebui sa ii ofere consumatorului o informare corecta, completa si precisa asupra alimentului pe care il gaseste la raft. In realitate, insa, lucrurile nu stau deloc asa. Iata doar cateva dintre alimentele de post pe care cei mai multi dintre romani le aleg fara sa stie ce sunt sau ce contin, de fapt.

Masline verzi innegrite chimic, cu E-uri periculoase

Oferta de masline din magazine si piete e atat de diversa incat, in absenta unei etichetari adecvate, consumatorului i-ar putea fi greu sa le aleaga pe cele mai bune. Adevarul este ca – in conditiile in care in fiecare magazin gasesti masline mari si masline mici, cu samburi sau fara, colorate in tonuri diverse de verde si maro sau chiar negre – e si greu sa mai intelegi care dintre ele merita consumate si care ar trebui privite cu suspiciune.

Inainte sa isi aleaga maslinele, consumatorul ar trebui sa stie ca gradul de coacere este cel care le da acestora culoare. Astfel, maslinele verzi nu sunt crude, dar sunt primele culese, la scurt timp dupa ce au inceput sa se coaca. Cele maronii, in schimb, au fost recolatate ceva mai tarziu, in vreme ce maslinele negre sunt fructe culese la maturitate deplina. Sau cel putin asa ar trebui sa stea lucrurile.

In realitate, insa, multe dintre maslinele negre care se vand pe piata romaneasca n-au fost culese la maturitate deplina, ci au fost innegrite chimic, prin tratare cu niste substante care, potrivit Asociatiei Pro Consumatori (APC), pot produce iritatii grave ale mucoasei digestive si cresc riscul aparitiei cancerului gastric.

Aceste doua substante sunt: gluconatul feros (E579) care „in combinatie cu oxigenul, declanseaza reactia de oxidare in urma careia maslinele verzi sau blonde devin negre. Gluconatul feros provoaca eroziuni la nivelul mucoasei esofagului si stomacului” potrivit APC.

Cealalta substanta cu care se innegresc maslinele este lactatul feros (E585) „un stabilizator artificial de culoare, avand acelasi rol tehnologic si aceleasi reactii adverse ca ale gluconatului feros”, potrivit sursei citate.

Din pacate, cu oricata atentie ar citi eticheta, consumatorului tot i-ar fi greu sa puna cap la cap toate aceste informatii, daca nicio autoritate a statului n-are interes sa-l informeze si sa-l educe. Iar faptul ca nu exista o maniera unitara de etichetare il deruteaza si mai mult.

Unii producatori scriu pe eticheta ca maslinele au fost innegrite prin oxidare si il lasa pe consumator sa inteleaga singur ce inseamna acest lucru. Foto: Ziare.com

Spre exemplu, exista producatori care scriu pe eticheta ca maslinele au fost „innegrite prin oxidare” si ca produsul contine gluconat feros. Altii nu scriu nimic despre oxidare, ci doar ca printre aditivii folositi la pregatirea maslinelor se numara gluconatul feros si lactatul feros. Despre ce efecte poate avea consumul acestor substante, niciun cuvant, nici pe eticheta realizata de producator, nici pe cea afisata de comerciant, la raft.

Parte dintre producatorii se multumesc sa treaca pe eticheta numele substantei cu care au innegrit maslinele, fara sa-i dea consumatorului nicio alta explicatie. Foto: Ziare.com

Si mai ineficient sunt etichetate maslinele vrac. Practic, singurul lucru care se poate deslusi de pe eticheta acestora este ca au fost tinute in ulei de floarea soarelui. Daca au fost tratate cu aditivi pentru innegrire sau nu, consumatorul n-are cum sa afle.

Cumparatorul maslinelor vrac nu poate afla daca acestea au fost sau nu tratate cu E-uri care se la grabeasca innegrirea

Inginerii din industria alimentara sustin ca aditivii nu fac rau, atata vreme cat consumatorul nu-i ingereaza in cantitati prea mari. Dar cum pe etichete nu scrie nimic despre cantitatea de E585 si de E579, consumatorul nu are nicio modalitate se afle cat din aceste substante ingereaza.

Iar asta inseamna ca, potolindu-si foamea, in post, cu niste fructe pe care le considera sanatoase, risca, de fapt sa se imbolnaveasca grav.

Crenvusti vegetali sau inlocuitori de crenvusti?

Cele mai multe dintre produsele care pana nu demult se vindeau sub denumirea de „pate vegetal” se gasesc acum la raft sub numele de „pasta vegetala”. Aceasta schimbare de denumire s-a impus, cata vreme „pate” inseamna „pasta de ficat”, iar pasta vegetala nu contine nici urma de ingredient de origine animala. Practic, denumirea „pate” l-ar fi putut induce pe consumator in eroare.

Din pacate, regula impusa in cazul pateului nu se respecta si in cazul altor produse. Iata un exemplu.

Comerciantul numeste produsul pe care il vinde, „crenvusti vegetali”. Nu e tocmai o denumire care sa-i asigure consumatorului informarea corecta, completa si precisa, in conditiile in care produsul de la raft nu contine carne, iar „crenvusti” inseamna, potrivit Dictionarului Explicativ al Limbii Romane „carnaciori subtiri, din carne de vaca sau oaie, tocata fin”. La randul lui, cuvantul „carnaciori” trimite tot la carne, prin definitie, in limba romana.

Potrivit limbii romane, crenvustii contin carne, deci n-ar avea cum sa fie vegetali. Foto: Ziare.com

Producatorul a etichetat acelasi produs in mod diferit, intr-o maniera mai abila. Mai exact, a scris cu litere mari pe ambalaj cuvintele „Vegetal” si „Crenvusti”, dar a trecut, tot acolo, cateva cuvinte scrise cu litere mai mici. In consecinta, de aproape, consumatorul poate vedea ca denumirea produsului nu este „Vegetal Crenvusti” ci „Un excelent inlocuitor 100% vegetal pentru crenvusti”. Care va sa zica, totusi, n-ar fi vorba despre crenvusti, cum scrie comerciantul pe eticheta, ci despre un inlocuitor… Ce-ar mai putea inteleage consumatorul despre produs, cand el are, la raft, doua etichete cu continut diferit?

Pe ambalaj, producatorul scrie ca n-ar fi vorba despre crenvusti, ci despre inlocuitor din crenvusti. Foto: Ziare.com

Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorului (ANPC) e institutia care ar trebui sa stabilesca daca modul in care comerciantul si producatorul eticheteaza aceste produse incalca sau nu drepturile consumatorului. Ceea ce putem spune noi este doar ca, in loc sa-l ajute, mai degraba il deruteaza. La urma urmei, pana sa ajunga sa citeasca lista cu ingrediente, consumatorul ar trebui sa stie macar cum se numeste produsul de post pe care l-a ales de la raft…

E greu sa afli ce contin, de fapt, multe dintre produsele vegetale

Din pacate, informatiile pe care le gaseste pe etichetele celor mai multe produse de post de la raft nu-l ajuta pe consumator sa afle tot ce ar trebui sa stie despre respectivele alimente.

Majoritatea producatorilor de pasta vegetala tartinabila, spre exemplu, mentioneaza pe eticheta doar o lista sumara cu ingrediente. In cazul produsului pe care l-am ales de la raft, mentiunea „extracte de condimente” nu prea de natura sa-l lamureasca pe consumator. Extractele sunt din condimentele telina si piper, din continutul pastei, sau din altele, nementionate pe eticheta? In cazul in care consumatorul stie ca este alergic la un condiment – altul decat piperul si telina – n-are nicio modalitate de a afla daca poate sau nu consuma produsul, in siguranta.

Cutie cu pasta vegetala insuficient etichetata.Foto: Ziare.com

In plus, denumirea „arome” nu transmite nici ea mare lucru, desi, in interesul corectei informari a consumatorului, ar trebui sa o faca. O aroma inlocuieste, de regula, un ingredient. Pe care anume, consumatorul n-are cum sa afle.

Nu in ultimul rand, eticheta nu constine niciun avertisment asupra efectelor pe care glutamantul monosodic (E621) l-ar putea avea asupra consumatorului. Potrivit APC, acesta poate provoca „reactii alergice, dureri de cap si de gat, ameteala, greata, diaree si poate bloca asimilarea vitaminei B6 si a calciului”, si nu trebuie consumat de femeile insarcinate, de copii, de batrani, de hipoglicemici si cardiaci. Or, daca asa stau lucrurile, consumatorul ar trebui sa afle toate astea de pe eticheta.

Din pacate, cel putin deocamdata, n-o poate face si nu stim cand sau daca vor fi vreodata producatorii si comerciantii obligati sa-i ofere omului de rand astfel de informatii care sa-l ajute sa isi aleaga de la raft doar cele mai sanatoase alimente.

Cum comunicarea cu ANPC se face doar in scris, in baza Legii 544/2001, Ziare.com a solicitat pe aceasta cale institutiei raspunsuri cu privire la toate intrebarile pe care le ridica acest material de presa. Nu am primit pana in acest moment lamuriri pe care sa le putem transmite cititorilor. Daca isi vor face timp sa raspunda de ce pe piata persista aceasta bataie de joc fata de consumator in ce priveste etichetarea si cand s-ar putea schimba ceva, va vom informa si pe dumneavoastra. Inca mai speram ca si la romani, etichetarea alimentelor nu va mai fi doar o obligatie formala, ci chiar va fi de folos consumatorului.

Articolul face parte din Campania Ziare.com Tu stii ce mananci? – o campanie de informare si constientizare a importantei de a cunoaste ce mancam si a impactului pe care il au anumite alimente sau ingrediente asupra sanatatii noastre. De ce este important ca pe fiecare produs sa existe lizibil o lista cu toate ingredientele continute, dar si cu orice alt element (tip de procesare, ambalare etc) care ne-ar putea afecta sanatatea? Ce inseamna ingredientele sau mentiunile trecute pe eticheta? Ce spun studiile despre impactul diferitelor alimente sau ingrediente asupra sanatatii? Sunt intrebari la care vom raspunde in cadrul acestei campanii. Daca aveti si voi intrebari sau vreti sa ne semnalati nereguli pe care le intalniti in magazinele din care va faceti cumparaturile, trimiteti un mail pe adresa viatasanatoasa@ziare.com. Fiti parte din aceasta campanie, care militeaza pentru o viata sanatoasa!

Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.