Cum s-a dus razboiul argumentelelor din CNCD, in cazul cuvantului ”penali”, folosit de Iohannis

CNCD a mai stabilit atunci atunci ca utilizarea termenului de „festivalul inculpatilor” de catre procurorul sef al Directiei Nationale Anticoruptie (DNA), Laura Codruta Kovesi, „nu excede libertatii de exprimare, conform jurisprudentei CEDO in domeniu”. In acest caz, hotararea a fost adoptata cu unanimitate de voturi.

Citatele relevante

Ziare.com a analizat motivarea acestei decizii care a suscitat multe dezbateri publice. Membrii CNCD au dus un adevarat razboi al argumentelor.

„Prin trecerea cu vederea a afirmatiilor presedintelului s-ar perpetua practica instituita anterior anilor 90, practica potrivit careia achitarea inculpatilor era destul de rara, punerea sub acuzare de catre procuror echivaland deja cu o condamnare,” sustin cei cinci membri care au decis amenda.

„O simpla referinta la o stare de suspiciune, rezultata din calitatea de inculpat a persoanei publice, om politic, este admisibila intr-o declaratie politica a presedintelui statului,” arata presedintele CNCD, Asztalos Csaba.

„Democratia se hraneste din libertatea de exprimare, limitele comunicarii pot fi depasite, pas cu pas, tocmai prin argumentare si deci prin dialog,” si-a sustinut punctul de vedere Haller Istvan.

Cum s-au impartit voturile

Cei cinci membri CNCD care au votat pentru sanctionare: Theodora Bertzi, propusa de ALDE, Luminita Gheorghiu, Cristian Jura, Maria Lazar si Tatiana Sandu, ultimii patru fiind propusi de PSD in Consiliu.

Cei patru membri CNCD care au votat impotriva sanctionarii: Asztalos Csaba, Haller Istvan, Ilie Dinca (minoritati) si Claudia Popa (PNL).

Citeste si: Cum a preluat organizatia de femei a PSD controlul Consiliului National de Combatere a Discriminarii

Declaratiile

Iohannis, 15 februarie 2018, conferinta de presa: „Niste penali fac o incercare disperata sa atace si sa discrediteze DNA si conducerea acestei directii. Dupa parerea mea, aceasta incercare este una jalnica si neconvingatoare, iar opinia mea despre munca DNA o cunoasteti. Dar imi face placere sa o repet. Directia Nationala Anticoruptie si conducerea DNA fac o treaba foarte buna”, „Nu ma vad chemat sa mediez intre DNA si persoanele inculpate”, „Asta cu penalii am explicat-o de suficiente ori. Nu revin”.

Kovesi, 14 februarie 2018, conferinta de presa: „Asistam in ultima perioada la un festival disperat al inculpatilor, care spun neadevaruri, parti de adevar. Aici nu e vorba de Kovesi, si va reamintesc ce am zis la primul raport de activate. DNA nu e un om, DNA e o institutie. Acest atac nu e despre Kovesi, e despre procurorii care si-au facut treaba. Vizeaza ingenuncherea statului roman, umilirea societatii si a poporului roman. Suntem atacati ca ne-arn facut treaba. Justitia e sub un asalt de peste un an. Daca cineva a inteles ca am iesit sa raspund inculpatilor se insala, eu nu raspund inculpatilor. Dar la anumite neadevaruri am raspuns in mod repetat”.

Cine a depus sesizarea

Sesizarea in acest caz a fost depusa de publicatia „Lumea Justitiei”, reprezentata de Razvan Savaliuc, unul dintre invitatii constanti in emisiunile postului Antena 3.

Deputata PSD, Andreea Cosma, a transmis si ea o plangere la CNCD, in care arata ca a fost discriminata. Potrivit acesteia, termenul „penal” ar reprezenta un abuz verbal, o forma de violenta psihologica cu efecte asupra celor aflati in proceduri judiciare.

In esenta, intregul caz a plecat de la mai multe atacuri mediatice la adresa procurorilor DNA, varf de lance in acest caz fiind fostul deputat PSD, Vlad Cosma, care contesta o sentinta de 5 ani de inchisoare. Pe 27 martie, un Complet de 5 judecatori de la Inalta Curte a casat decizia de condamnare si a trimis cazul la rejudecare.

Motivarea

Cei 5 membri CNCD care au fost pentru sanctionara lui Iohannis au aratat ca din perspectiva precaderii constitutionale, „Presedintele Romaniei este unul dintre principalii formatori de opinie, la nivel national”.

Pe de alta parte apelativul „penal” ar fi de natura a insinua persoane apreciate ca vinovate sau cvasi-vinovate de savarsirea unor fapte penale, fiind de natura a stigmatiza si de a eticheta.

„Folosirea notiunii de penali, in cazul persoanelor publice care au facut dezvaluiri prin care reclamau un comportament abuziv denota partinire din partea reclamatului (Klaus Iohannis- n.red) „, motiveaza CNCD.

Atat persoanele care ar fi fost supuse abuzurilor DNA, cat si procurorii DNA reclamati ca ar fi comis fapte de abuz, se bucura de prezumtia de nevinovatie, numai instanta competenta fiind abilitata sa se pronunte in cazul acestora, pana la ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti de condamnare operand prezumtia de nevinovatie, arata Consiliul.

Concluziile

Potrivit sursei citate, singurul reprezentant ce poate in anumite conditii sa foloseasca un limbaj mai larg pentru a evidentia existenta probelor suficiente de la dosarul cauzei este procurorul. In acest sens este citat un studiu al fostului judecator al Romaniei la CEDO, Corneliu Birsan.

„Prin trecerea cu vederea a afirmatiilor presedintelului s-ar perpetua practica instituita anterior anilor 90, practica potrivit careia achitarea inculpatilor era destul de rara, punerea sub acuzare de catre procuror echivaland deja cu o condamnare„, a precizat CNCD.

Concluzia CNCD: „Apreciem ca, in speta de fata se impune interferenta statului in limitarea libertatii de exprimare, partea reclamata urmarind infiereze persoanele care au reclamat potentiale abuzuri fiind numiti „penali”, fiind incalcata prezumtia de nevinovatie si dreptul la demnitate. „

Analiza lui Asztalos Csaba

In opinia separata semnata de Asztalos Csaba se arata ca in acest caz trebuie facuta o dubla analiza: una lingvistica (literala, cognitiv-discursiva si semantica) si tehnico-juridica.

In primul rand, Iohannis ar fi facut afirmatiile in contextul unui scandal public, despre modalitatea de functionare a DNA. „Declaratiile in cauza sunt opinii politice in sens larg”, arata Csaba.

Potrivit analizei cognitiv-discursiva facuta de presedintele CNCD scopul expres avut de presedintele Romaniei la oferirea declaratiei era acela de a evidentia latura pozitiva a activitatii DNA in contextul rolului de asigurare a bunei functionari a acestei institutii.

Csaba arata si stalpii pe care se sprijina constructia intregii declaratii:”Aceasta incercare este una jalnica si neconvingatoare, iar opinia mea despre munca DNA o cunoasteti, dar imi face placere sa o repet. Dupa parerea mea DNA si conducerea fac o treaba foarte buna, iar aceasta incercare de atac din partea unor penali e de natura sa-mi confirme ca DNA face o treaba buna.”

Penal= inculpat sau infractor?

Csaba a analizat definitia cuvantului „penal” din Dictionarul Explicativ al Limbii Romane. Concluzia sa: termenul „penal” nu detine, in morfologia limbii romane, valoarea substantivului (cu relevanta in speta) comun simplu: inculpat, respectiv infractor, astfel incat sa se poata desprinde de plano intelesul ca sensul termenului in discutie este acela al inculpatului sau, dupa caz, al infractorului.

Csaba a mai analizat si frecventa cu care acest termen obisnuieste sa fie utilizat in diverse medii sociale (politica, media, publicul larg) . El a aratat ca in prezent, termenul „penal” este utilizat in mod frecvent in limbajul conventional, denaturand semantica termenului, sub intentia de a semnala aspectele ilicite legate de insasi persoana adresantului.

Presedintele CNCD mai atrage atentia si asupra unei precizari facute de Iohannis, la solicitarea presei, privind sensul termenului „penal”.

„Justitia, dupa cum probabil va amintiti, se infaptuieste in sala de judecata. In aceasta situatie, nu ma vad chemat sa mediez intre DNA si persoane inculpate, nici nu este nevoie. In aceasta speta, judecatorii isi vor spune cuvantul, dupa care vom afla concluziile.”.

Csaba mai arata ca mesajul exact transmis de Iohannis „nu reflecta atat intentia autorului de a ofensa si a denigra persoanele inculpate, numite conventional penali, cat vointa acestuia de a sublinia activitatea buna a DNA si de a se pozitiona in mod legitim in sprijinul sistemului de justitie, atat sub aspectul monitorizarii si ocrotirii bunei functionari a autoritatii publice din domeniul justitiei, cat si al garantarii increderii societatii in sistemul de justitie national si, in genere, in statul de drept.”

In concluzie, seful CNCD arata ca intentia presedintelui Romaniei nu a fost de a disemina in public informatii prin care sa incite publicul la a crede ca persoana care a adus acuzatii privind DNA prin inregistrarile publice ar fi vinovata, „prejudiciind astfel aprecierile care urmau a fi facute de autoritatile judiciare competente.”

„Acceptabil intr-o declaratie politica”

Iohannis ar fi utilizat inadecvat termenul de „penali”, avand intentia de a realiza o simpla referinta la o stare de suspiciune rezultata din calitatea de inculpat al persoanei, fost deputat, om politic, intr-un dosar penal instrumentat de DNA, aflat in curs de judecata.

„O simpla referinta la o stare de suspiciune, rezultata din calitatea de inculpat a persoanei publice, om politic, este admisibila intr-o declaratie politica a presedintelui statului„, arata Csaba.

De asemenea, mau arata acesta, relevant este si momentul in care s-a facut declaratia. Simpla referinta la o stare de suspiciune a persoanei care a formulat acuzatii impotriva DNA, a intervenit in momentul in care dosarul fata de acesta era judecat la ICCJ in faza de recurs, si nu intr-un stadiu incipient al anchetei. Cazul lui Vlad si Mircea Cosma se afla atunci in faza de apel, dupa ce in faza de fond a procesului fusesera condamnati.

„Reactia presedintelui statului poate fi calificata ca fiind corecta sau nu, dar ea se incadreaza in limitele libertatii de exprimare, fiind o declaratie politica, care nu a vizat diseminarea in public a vinovatiei penale a unei persoane”, a conchis Csaba.

„Democratia se hraneste din libertatea de exprimare”

Haller Istvan considera in opinia sa separata ca lipsa de rigoare a discursului persoanelor aflate in functii de demnitate publica, atunci cand se exprima cu privire la importante chestiuni publice, nu poate fi corectata prin limitarea libertatii de exprimare si prin aplicarea unei sanctiuni contraventionale.

„Democratia se hraneste din libertatea de exprimare, limitele comunicarii pot fi depasite, pas cu pas, tocmai prin argumentare si deci prin dialog. Cu atat mai serios este pericolul negarii libertatii de exprimare cand aceasta foloseste temele egalitatii de sanse si nediscriminarii ca instrument al luptei politice interne, compromitandu-le”, sustine membrul CNCD.

Haller precizeaza ca CNCD se delimiteaza de astfel de exprimari, dar nu considera necesara limitarea libertatii de exprimare prin ingerinta statului.

In concluzii, Haller arata ca sustine formularea recomandarilor pentru Kovesi si Iohannis, avand in vedere faptul ca in lupta impotriva combaterii coruptiei s-au lasat atrasi intr-un mediu al declaratiilor de natura politica, utilizand un limbaj preluat din presa de slaba calitate, menit sa atraga opinia publica ignoranta.

„O astfel de atitudine nu este benefica scopului, si nu pot accepta ideea ca scopul ar scuza mijloacele. Totusi, consider ca afirmatiile reclamatilor nu exced libertatii de exprimare, avand in vedere jurisprudenta CEDO in domeniu”, a concluzionat Haller.

Hienele raraite ale lui Ponta, nesanctionate

Acesta da exemplu ca expresia „penali” poate ofensa, utilizarea acestui termen nu contribuie la o forma de dezbatere publica capabila de a duce la un progres al relatiilor umane.

In mod similar, ofenseaza si termenul de „hiene raraite”, insa fata de afirmatia facuta de Victor Ponta, Colegiul director al CNCD a luat decizia ca nu excede libertatii de exprimare.

Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.