CCR discuta miercuri sesizarea referitoare la Legea 304/2004 privind organizarea judiciara

„In opinia noastra cererea de reexaminare formulata de Presedintele Romaniei evidentiaza aspecte care necesitau o analiza aprofundata in cadrul dezbaterilor parlamentare”, sustin initiatorii sesizarii.

Mai multe articole au fost declarate ca fiind neconstitutionale in sesizare, printre care si Art. I pct. 45 din Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, care introduce o sectiune prin care este infiintata si reglementata o sectie pentru investigarea infractiunilor din justitie, incalca prevederile art. 16 din Constitutie si art. 6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului.

„Nu au fost oferite explicatii pentru necesitatea infiintarii unei astfel de structuri. O structura speciala este justificata doar in masura in care ar exista o problema speciala. Se induce astfel ideea ca ar exista o problema de infractionalitate in cadrul magistratilor, care ar necesita o atentie speciala. Nu exista o astfel de masura pentru parlamentari, nu exista o astfel de masura pentru membrii Guvernului, nici pentru functionari, nici pentru oricare alta categorie profesionala. Nu exista nicio justificare pentru care magistratii ar fi supusi unui tratament special. Daca justificarea ar fi aceea a protectiei magistratilor, atunci o astfel de explicatie este cel putin necredibila si de natura a naste suspiciunea ca, in realitate, ascunde altceva”, se mai precizeaza in sesizarea de neconstitutionalitate inaintata Curtii Constitutionale a Romaniei de catre PNL si USR.

Referitor la infiintarea unei sectii speciale care sa investigheze magistratii, PNL si USR arata in sesizare ca nu este necesara o astfel de modificare deoarece, pentru efectuarea unei cercetari penale eficiente, este necesar ca magistratul sa raspunda penal ca orice cetatean, in functie in primul rand de natura infractiunii pretinsa de a fi savarsita de catre acesta.

„Prin urmare, daca savarseste o infractiune de coruptie, cercetarea urmeaza a fi facuta de DNA, daca savarseste o infractiune de natura celor privind traficul de droguri este normal sa fie cercetat de DIICOT, iar pentru comiterea unei infractiuni de drept comun urmarirea penala trebuie desfasurata de celelalte structuri de parchet competente. In concluzie, este necesar ca aceasta competenta de cercetare si investigare sa poata apartine unor unitati de parchet distincte si nu ca toate aceste atributii sa fie concentrate la o singura sectie sau unitate de Parchet„, potrivit sursei citate.

Partidele din Opozitie mai argmententeaza in textul sesizarii ca, prin sectia speciala de anchetare a magistratilor, acestora le sunt incalcate dreptul de a fi cercetat penal de un organ de urmarire penala specializat in categoria de infractiuni din care face parte cea care i se imputa, drepturi pe care le are orice cetatean.

„Acest drept, de a fi egal in fata autoritatilor publice, ii este incalcat prin cercetarea sa de o structura formata din cel mult 15 procurori, acestia nefiind si neputandu-se niciodata specializa in fiecare categorie de infractiuni reglementate de legislatia in vigoare. Specializarea presupune experienta profesionala, pe langa o cunoastere amanuntita a unei materii la nivel teoretic, iar specializarea se dobandeste dupa o lunga perioada de practica efectiva in domeniu”, precizeaza documentul trimis catre CCR.

„Desfasurarea activitatii acestor 15 persoane la Bucuresti, cu incalcarea principiului accesibilitatii in spatiu a organului judiciar, presupune obligarea magistratului, spre deosebire de alti cetateni, de a se deplasa pentru audieri si pentru alte activitati de urmarire penala, in timpul programului de lucru, in alta localitate, la mare distanta si de a suporta cheltuieli excesive. De asemenea, magistratul isi va organiza foarte anevoios apararea si va suporta costuri disproportionate sau va fi nevoit sa nu se prezinte la efectuarea actelor de urmarire penala si sa suporte un proces neechitabil”, argumenteaza PNL si USR.

Presedintele Romaniei, Klaus Iohannis, a cerut reexaminarea proiectului de lege care modifica Legea 304/2004 privind organizarea judiciara, insa atat Senatul, cat si Camera Deputatilor au adoptat propunerea legislativa in forma initiala.

Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.