La varful NATO

Se intampla asta la finalul unei zile de lucru nemaiintalnite pana atunci in istoria Aliantei, in care agenda de lucru a Consiliului Nord-Atlantic, institutia diriguitoare a NATO, a fost data complet peste cap, in ziua a doua.

Discutiilor in formatul Consiliului la nivel de sefi de state si de guverne cu delegatiile Georgiei, Ucrainei si Afganistanului, precum si intalnirilor bilaterale intre presedintele american si cativa dintre omologii sai europeni, inclusiv cea cu Presedintele Romaniei, le-a fost preferata o sedinta-surpriza, cu usile inchise, a sefilor de state si de guverne, pe tema contributiei fiecarui aliat la apararea proprie si, implicit, la apararea comuna.

Nu-i vorba ca presedintele american Trump s-a aratat multumit de rezultatul acestei sedinte improvizate si, in conferinta de presa cu care am inceput articolul, a declarat trei lucruri esentiale: ca NATO este de astazi o alianta militara mai puternica, deoarece bugetele statelor membre se vor majora in total cu peste 33 de miliarde de dolari americani, ca Statele Unite se dedica NATO mai abitir decat oricand si ca alianta aceasta este mai unita decat a fost vreodata in istoria sa.

Ceea ce necesita cateva explicatii, trebuie sa recunoasteti. In primul rand, ar trebui sa ne lamurim ce s-a intamplat. Nu ce am vazut noi, publicul international ca s-ar fi intamplat, ci ce s-a intamplat de-adevaratelea. Am putea apoi sa gasim o explicatie sau doua la ce s-a intamplat si, in final, sa raspundem la intrebarea fireasca: si ce daca?

S-a intamplat ca NATO sa fie nevoita sa ia decizii la varf, privind viitorul sau si al capacitatii sale de a-si indeplini cele trei sarcini fundamentale, stabilite prin Conceptia strategica, respectiv: apararea comuna, gestionarea crizelor si politica de parteneriate.

Deciziile luate acum au vizat revizuirea listei de amenintari si riscuri de securitate comuna, reconfirmarea posturii politice si militare a NATO fata de Rusia, masuri militare de confirmare a faptului ca Alianta este dispusa sa sustina, cu sanse totale de victorie, un razboi de aparare a oricarui membru al sau impotriva Rusiei sau impotriva oricarei alte agresiuni clasice, hibride sau neconventionale, precum si alte masuri precizate in declaratia finala, semnata de toti sefii de stat si de guvern, si publicata la finalul primei zi de intalniri la varf a Consiliului Nord-Atlantic. (Textul oficial al declaratiei, in engleza, poate fi citit aici).

Citeste pe site-ul Ministerului roman de Externe textul integral tradus in limba romana.

Din declaratie retinem ca aliatii vor „continua sa ramana impreuna si sa actioneze impreuna, pe baze de solidaritate, de o ratiune comuna de a fi si de distribuire echitabila a efortului de sustinere” a Aliantei. E importanta aceasta mentiune, daca vrem sa intelegem ce s-a intamplat in a doua zi a intalnirii la varf. Pentru ca presedintele american Donald Trump a tinut neaparat sa nu plece de la aceasta intalnire pana cand toti omologii sai aliati nu vor intelege ce intelege el prin solidaritate, ratiune de a fi comuna si distribuire echitabila a efortului.

Asta, in conditiile in care Statele Unite ale Americii sunt principalul contribuitor la puterea militara a NATO, dar are doar un singur vot, ca si toti ceilalti, in deciziile prin consens ale Aliantei Nord-Atlantice. Ca urmare, secretarul general al NATO a propus si toti aliatii au fost de acord ca intalnirea lor de a doua zi sa isi schimbe agenda si sa discute aceste aspecte de interes pentru americani. De unde si rezultatul care l-a multumit public pe domnul Trump.

Asta s-a intamplat si nimic mai mult. Doar ca, deoarece domnul Trump nu este un educat in ale diplomatiei ori in ale guvernarii unei aliante militare, domnia sa s-a comportat si a vorbit in afara normelor, cutumelor si politetii (sau corectitudinii politice) in care erau educati si cu care erau obisnuiti toti ceilalti sefi de stat si de guvern, precum si publicul specializat, care a urmarit evenimentele.

De aici si o oarecare neliniste privind motivele americanului, ce-o avea de se comporta asa de neconventional?!? Asta a avut: a tinut sa fie intrebat formal ce vrea si sa le spuna clar ca el nu mai accepta „calatori clandestini” in tramvaiul NATO. Adica, dintre cei care nu isi platesc biletul sau care platesc doar o mica parte din costul biletului. Si a mai vrut domnul Trump sa le arate omologilor ce fel de conducere (leadership) este dispus el sa performeze pentru apararea lor comuna.

De ce ar fi facut asta? Din cel putin doua motive.

Unul, pentru ca urmeaza sa se intalneasca in Finlanda cu presedintele Rusiei, Vladimir V. Putin. La aceasta intalnire, domnul Trump, businessman si negociator prin excelenta, nu ar fi putut sa mearga decat cu cateva atuuri, de care interlocutorul trebuie sa stie mai dinainte. Fara sa epuizam lista, aceste atuuri ar fi confirmarea leadership-ului american intr-o alianta bazata pe consens, adica pe voturi unice si egale, leadership care poate usor impune noi norme, sa stabileasca noi cutume si sa schimbe agende si comportamente la varf dupa cum crede de cuviinta. Ar mai fi confirmarea faptului ca vorbele scrise in declaratia summit-ului nu sunt doar vorbe, ci ca ele au o acoperire serioasa si credibila in bani, precum si confirmarea faptului ca unitatea si solidaritatea NATO sunt mai impresionante decat oricand.

Al doilea motiv personal al presedintelui Trump ar fi ca el doreste sa se intoarca acasa victorios. Sa arate electoratului ce realizari de exceptie, ce premiere mondiale a reusit el sa obtina in Belgia, la NATO, in Marea Britanie si in Finlanda, la intalnirea cu Putin. Fraza aceea explicativa, cea cu toti presedintii americani care ar fi fost nemultumiti de faptul ca Statele Unite cheltuiesc prea mult pentru apararea Europei, pana la el, presedintele Trump, cel ce a reusit sa ii convinga pe ceilalti aliati sa contribuie corespunzator la puterea militara, este o fraza edificatoare pentru mesajul domestic pe care Trump intentioneaza sa il transmita acasa. Urmeaza sa vedem si mesajul cheie pentru americani pe subiectul Marea Britanie si pe subiectul Putin.

Mai trebuie sa notam ca domnul presedinte Trump a folosit platforma de comunicare NATO sau macar locatia NATO si pentru a-i transmite presedintelui Putin un avertisment privind forta cu care americanul se va prezenta la intalnirea dintre ei: Trump este hotarat sa inchida robinetul de bani germani, cu care Europa finanteaza inarmarea Rusiei, cea care este identificata in declaratia summit-ului NATO ca fiind cea mai presanta preocupare de securitate, de natura militara, din Lume, in acest moment. Ca a facut-o hiperbolic, numind Germania ca fiind capturata deja de Rusia sau captiva Rusiei, deoarece ar fi dependenta de gazul rusesc, devine doar un detaliu. Mai ales ca Trump are deja pregatita pentru Germania contra-oferta gazului american!

Hari Bucur-Marcu are o experienta de decenii in mediul international, pe problematici legate de institutionalizarea domeniului apararii nationale, controlul democratic al sistemelor de securitate nationala, politici de securitate si de aparare nationala. Ofiter de aviatie si fost sef al Serviciului Strategii de Aparare la Statul Major General, detine titlul de doctor in stiinte militare, obtinut in 2001 la Academia de Inalte Studii Militare cu teza „Implicatii economice in planificarea apararii nationale a Romaniei”. In perioada 1990 – 2003 a fost responsabil sau direct implicat in aspecte esentiale ale reformei Armatei Romaniei, cu deosebire in relatia cu NATO, si a lucrat nemijlocit in structurile Aliantei ca sef de sectie invatamant si instructie. A publicat carti si articole pe subiecte din domeniu, oferind expertiza internationala. Este cavaler al Ordinului National „Pentru merit”, ca recunoastere a contributiei sale la integrarea Romaniei in NATO.

Despre ce vrei sa scriem?

Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.