Tupeul lui Klaus Iohannis depaseste orice inchipuire

Ideea ca ne-am confruntat cu o tentativa de lovitura de stat a prins contur tot mai mult, indiferent cat de mult s-ar impotrivi partizanii lui Klaus Iohannis. Daca inainte de 10 august nimeni nu baga mana in foc ca ar fi posibila o asemenea manevra, desi semnalele erau destul de clare, dupa, a cazut cortina si s-a vazut toata nemernicia. Este de ajuns sa revezi imaginile si comentariile unor televiziuni, chiar din ziua de 10 august, ca sa realizezi cat de amanuntita a fost regia. Ca nu s-a ajuns la finalul pe care s-a mizat, este o alta poveste.

Iohannis o tine pe-a lui, ca Jandarmeria e de vina

Chiar si ce se intampla acum, cu invinovatirea Jandarmeriei, mie mi se pare ca tot din aceeasi regie face parte. Centrul de greutate trebuie mutat cu buna stiinta pe altceva, lumea nu trebuie sa mai vada ce a fost in spate si n-a reusit, ci doar cum jandarmii si-au luat-o in cap si s-au purtat mai rau ca niste trupe de ocupatie.

Lovitura de stat s-a sufocat de gaze

Ziua de vineri, 10 august 2018, nu marcheaza cu nimic agenda lui Klaus Iohannis. Nu intalniri, nu primiri la Cotroceni, nu decorarea vreunei personalitati, nu decrete promulgate si nici legi retrimise in Parlament sau la Curtea Constitutionala. Eu cred ca a plecat acasa, la Sibiu, inca de dimineata, daca nu o fi plecat cu o zi inainte, caci si 9 august e goala in agenda. Si mai sunt si alte zile la fel de chioare in calendarul prezidential, in care poti sa presupui ca s-a spetit cu privitul pe geam sau cu hranitul ratelor din helesteu. Nu e tupeu sa stai degeaba si sa iei o desaga de bani, e doar o smecherie pe care toata lumea o inghite, fara ca nimeni sa o sanctioneze. In fine, seara, dupa ora 23, cand in Piata Victoriei lovitura de stat se cam tara pe asfalt si se sufoca de gazele Jandarmeriei, Iohannis isi face aparitia. Nu in carne si oase, ci doar pe Facebook, de unde trimite cel mai vitriolant mesaj romanilor care incepusera sa inteleaga pe langa ce au trecut. E tupeu? Nu! Este registrul lui Iohannis.

Spionul american din Piata Victoriei

Toata lumea a vazut cum au decurs ostilitatile, numai Klaus Iohannis a vazut altceva. Pentru cunoscatori, continutul postarii nu este greu de decriptat. Mie mi s-a parut ca presedintele, de fapt, si-a exprimat nemultumirea ca daramarea guvernului Dancila iar nu i-a reusit. Atatea luni de zile au muncit serviciile pentru a lasa impresia ca diaspora vine sa-si ia tara inapoi si, ce s-a ales? O luna de zile a urlat Rares Bogdan ca vine milionul de romani din strainatate sa puna lucrurile la punct si a iesit un mare fas. Nici macar aia 200-300 de diasporeni pe care ii cred autentici nu au ramas pana la capat. Apoi, fie vorba intre noi, o parte din diaspora era chiar de rasul curcilor. Poate or fi, nu zic nu, dar nici dracul nu a vazut oseni in straie populare si, pe dedesubt, tatuati ca interlopii pretiosi. Exact ca in bancul cu spionul parasutat in Rusia, pe care rusii il salutau „sa traiesti, americanule!” Pana cand, enervat, spionul a intrebat de ce il fac american, iar rusii i-au raspuns hohotind: „Ba, unde dracului ai vazut tu rus negru”?

Sfidarea Romaniei

Tupeul lui Klaus Iohannis depaseste orice inchipuire. Numai unul ca el putea condamna interventia Jandarmeriei cu atata manie proletara. Sunt convins ca daca mitingul se desfasura sub zidurile Cotroceniului, in conditii identice si, pentru adrenalina, cu el la palat, nu ar mai fi manifestat atata obraznicie. Ii besteleste pe jandarmi de mama focului, dar apoi, cu tupeu, se bucura ca acestia stau umar la umar de jur imprejurul casei de la Sibiu si i-o pazesc. Este tupeu? Nu, sunt doar apucaturile lui de vechil care crede ca merita totul, nesanctionate de nimeni. Daca la astea se adauga toate iesirile nepotrivite, necontrolate, instigarile la dezbinare si la revolta petrecute de-a lungul timpului, sfidarea unei Romanii intregi in cazul revocarii Codrutei Kovesi si, mai nou, solicitarea anchetarii Jandarmeriei, realizezi, in sfarsit, ca nu e vorba de metehnele lui de primar de provincie. E un tupeu fara limite.  Este tupeul de a vrea sa fie, in continuare, presedinte, si de a mai vrea inca un mandat.

Vrajeli de prostit credulii

Discutand la rece, fara patima, Iohannis are de ales. Ori nu stia ce se pregateste la Piata Victoriei, si atunci trebuie sa plece de la Cotroceni pentru ca un presedinte habarnist nu are ce cauta pe scaunul prezidential, ori stia, si atunci trebuie sa demisioneze urgent. Un presedinte care actioneaza impotriva propiului popor nu se mai numeste presedinte. Iohannis, insa, nu va demisiona. Tot tupeu se numeste. Iar acesta este direct proportional cu incapacitatea lui Dragnea de a fi decis si foarte categoric. Cand vine vorba de suspendarea lui Iohannis si de demiterea lui, niciodata nu este un moment oportun. Ba ca Europa, ba ca stabilitatea politica, ba ca te miri ce. Vrajeli de prostit credulii. Aceleasi cuvinte spuse la nesfarsit, pana ce ajung lipsite de continut. Si asa, dupa cum este acum, Romania e mai stabila politic? (Valentin Boeru).