Cozmin Gușă și tandemul din subteran

Mă aștept ca domnul Cozmin Gușă să scrie curând un pamflet și despre George Maior. La fel de puternic și de bine documentat ca și cel dedicat generalului Florian Coldea. Florian Coldea, mai nou la Monte Carlo. Iar George Maior la Washington. Două personaje sinistre care, împreună și separat, fac și desfac chiar și din poziția mai nouă pe care o au. Respectiv, aparent scoși pe tușă.

Generalul Florian Coldea a împărțit cu Traian Băsescu, conform confesiunilor procurorului Ciprian Nastasiu, o parte însemnată din răscumpărarea oferită pe șest de statul român unor teroriști care au ținut ostatici ziariști deplasați în Irak. Apoi, cum se întâmplă în toate afacerile murdare de acest fel, în baza unei fărădelegi săvârșite la comun, Traian Băsescu l-a promovat. Ascensiunea acestui neica nimeni numit Coldea a fost fulminantă. Promovat în mare viteză și ridicat în grad, Coldea a ajuns la butoanele Serviciului Român de Informații. Fix acolo unde director, numit tot de Traian Băsescu, era un alt neica nimeni, o excrescență a grupului de la Cluj pe nume George Maior. Cei doi au făcut un tandem, iar când Traian Băsescu a început să miroasă a cadavru politic, l-au abandonat și s-au apucat să lucreze pe cont propriu. Să facă și să desfacă lumea politică și de afaceri. După capul lor. În interesul lor.

Cozmin Gușă surprinde, în excepționalul său pamflet, scris în două episoade, apucăturile lui Coldea, încercând chiar să-i facă o fotografie a preocupărilor prezente. Cu adevărat uimitoare este consistența informațiilor pe care analistul le vehiculează. Cumva, poate chiar prin intermediul grupului de la Cluj, se vede limpede că, un timp cel puțin, Cozmin Gușă a stat și el în epicentrul acestor operațiuni menite să îngroape orice urmă de democrație din România. Poate nu în loja oficială. Poate că a urmărit doar spectacolul dintr-o strapontină.

Dacă l-a surprins cu atâta subtilitate pe Florian Coldea după Florian Coldea, îl provoc să facă același lucru și cu George Maior după George Maior. Gușă cunoaște destul de bine labirintul de la Washington și mă aștept să facă o descriere la fel de veridică a unei zile din viața lui George Maior pe malurile Potomacului. Cum se trezește buhăit după o noapte lungă. Cum încearcă, buimac, să iasă de sub aburii alcoolului. Și cum, începând de la miezul zilei, uneltește. Cum își îndeplinește George Maior înalta sa misiune de ambasador extraordinar și plenipotențiar al statului paralel român, în cea mai importantă dintre capitalele lumii. Cum îi minte George Maior pe oficialii Departamentului de Stat. Cum încearcă să facă și să desfacă lucrurile la Washington, ca în vremurile bune când, la fel de buhăit, se apuca de lucru din umbra pădurii Băneasa.

Acceptă provocarea Cozmin Gușă! Și pune-te pe scris! Dacă mai adaugi încă vreo zece specimene cam de același fel pe care ai avut șansa să le cunoști, ai putea construi o carte – insectar.

Sorin Rosca Stanescu