Curtea Constituţională a României (CCR) a amânat, vineri, pentru a treia oară, decizia asupra sesizării privind un posibil conflict juridic între Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pe tema completurilor specializate în corupţie. Decizia a fost amânată pentru data de 20 mai, adică exact data la care Liviu Dragnea și-ar putea afla la Înalta Curte sentința definitivă în dosarul angajărilor fictive.
ACTUALIZARE. Decizia a fost amânată de CCR pentru a treia oară. Noua dată – 20 mai, exact când Liviu Dragnea are termen – ar putea fi ultimul – la Înalta Curte în procesul angajărilor fictive, în care a fost condamnat în primă instanță la trei ani și jumătate închisoare.
Între timp, însă, ar trebui să apară o decizie pe o sesizare a PNL, care a cerut Curţii Constituţionale a României să suspende procedura de judecată a cererii depuse de Florin Iordache, considerând că articolul din Regulament în temeiul căruia a fost înaintată cererea este în dezacord cu prevederile legii fundamentale, motiv pentru care liberalii au înaintat şi o sesizare de neconstituţionalitate cu acest subiect.
Sesizarea liberalilor care vizează Regulamentul Camerei Deputaţilor va fi dezbătută în 7 mai de către judecătorii constituţionali.
În 10 aprilie, Curtea a luat în dezbatere sesizarea formulată de vicepreşedintele Camerei Deputaţilor Florin Iordache, context în care acesta a afirmat că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a refuzat să constituie completuri specializate, aşa cum prevedea Legea 78/2000 privind prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie.
În replică, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Cristina Tarcea, a arătat că vicepreşedintele Camerei Deputaţilor Florin Iordache, a formulat sesizarea în cazul completurilor specializate cu încălcarea voinţei Curţii Constituţionale, care a stabilit anterior, cu referire la funcţia de prim-ministru, că atribuţiile constituţionale nu pot fi delegate.
Anterior, ea declarase că în ultimii 15 ani au fost soluţionate de Instanţa supremă 170 de dosare care intră sub incidenţa legii privind prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie.
Vicepreşedintele Camerei Deputaţilor Florin Iordache anunţa luna trecută că a sesizat CCR privind un conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi instanţa supremă. Sesizarea a fost făcută în perioada în care preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, şi-a delegat atribuţiile lui Florin Iordache.
Florin Iordache reclamă „refuzul explicit al ICCJ de a aplica o lege adoptată de Parlament şi substituirea în acest mod, implicit, autorităţii legiuitoare prin neconstituirea, în cadrul Secţiei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, de completuri de judecată specializate pentru judecarea în primă instanţă a infracţiunilor de corupţie şi a infracţiunilor asimilate”.
Ce spune șefa Înaltei Curți
Şefa ICCJ Cristina Tarcea i-a scris, joi, preşedintelui Curţii Constituţionale că Austria este singurul stat afiliat Reţelei Preşedinţilor Curţilor Supreme de Justiţie din UE care are complete specializate în cauze de corupţie. Tarcea îi transmite lui Dorneanu că a adresat următoarea întrebare Reţelei Preşedinţilor Curţilor Supreme de Justiţie din UE: „Dispuneţi la nivelul Curţii Supreme sau la nivelul altor instaanţe naţionale de complete specializate în cauze de corupţie?”
Ea spune că până la termenul de 17 aprilie a primit 19 răspunsuri. Din aceste răspunsuri, a rezultat că 13 state nu au deloc complete specializate în cauze de corupţie. Alte cinci state nu au complete specializate în cauze de corupţie la nivelul Curţii Supreme, dar la nivelul altor instanţe au complete sau judecători specializaţi în cauze de corupţie.
Citiți și: CCR, așteptată vineri să se pronunțe pe sesizarea lui Florin Iordache. Ce argumente de ultim moment aduce ÎCCJ
Pronunţarea CCR pe tema sesizării lui Florin Iordache a fost amânată prima dată în 10 aprilie, pentru a doua zi. Şi în data de 11 aprilie pronunţarea a fost amânată.
Pe de altă parte, PNL a cerut Curţii Constituţionale a României să suspende procedura de judecată a cererii depuse de Florin Iordache, considerând că articolul din Regulament în temeiul căruia a fost înaintată cererea este în dezacord cu prevederile legii fundamentale, motiv pentru care liberalii au înaintat şi o sesizare de neconstituţionalitate, cu acest subiect.
Sesizarea liberalilor care vizează Regulamentul Camerei Deputaţilor va fi dezbătută în 7 mai de către judecătorii constituţionali.
De ce este importantă decizia pentru Liviu Dragnea
În 21 iunie 2018, liderul PSD, Liviu Dragnea, a fost condamnat la trei ani şi şase luni de închisoare cu executare în dosarul angajărilor fictive de la DGASPC Teleorman. El a fost achitat pentru infracţiunea de fals intelectual. Suspendarea executării pedepsei de doi ani primită anterior de Dragnea în dosarul „Referendumul” a fost anulată, iar cele două pedepse au fost contopite, rezultând o pedeapsă totală de trei ani şi jumătate de închisoare cu executare.
Liviu Dragnea a contestat condamnarea la completul de cinci judecători de la ICCJ, primul termen fiind stabilit în 8 octombrie 2018. Atunci, liderul PSD a cerut anularea Hotărârii Colegiului de conducere al ICCJ prin care completurile de 5 judecători sunt considerate „formaţiuni de judecată cu reglementare specifică”, astfel încât prevederile Legii de organizare judiciară modificată vor fi aplicate în cazul lor începând cu 1 ianuarie 2019.
Ulterior, Guvernul a sesizat CCR cu privire la constituirea completurilor de cinci judecători, sesizarea fiind admisă în 7 noiembrie (surse: News.ro, Agerpres)
Citiți și: Înalta Curte a respins cererea DNA de a judeca mai rapid dosarul lui Dragnea. Ultimul termen rămâne 20 mai
CTP, despre miza sesizării CCR de către „asaltangiul de profesie” Florin Iordache
Augustin Zegrean despre miza amânării de la CCR: Faptele în dosarul angajărilor de la Teleorman se vor prescrie
Etichete:
coruptie
,
liviu Dragnea
,
decizii CCR
,
florin iordache ccr
,
completurile de 3
