Ideea mutării celor doi agenți nu este nouă, dar acum revine puternic actualitate. Mutarea agenților la CEDO și CJUE de la MAE la MJ a apărut la începutul acestui an, când ministru al Justiției era Tudorel Toader, iar Liviu Dragnea era președintele PSD și făcea eforturi disperate să nu intre în pușcărie.
Zilele trecute, proiectul de act normativ a fost reluat în discuții. Ministrul de Externe, Teodor Meleșcanu, și ministrul Justiției, Ana Birchall, negociază dacă și în ce fel cei doi agenți vor trece de la MAE la MJ, potrivit surselor HotNews.ro. Și ministrul delegat pentru Afaceri Europene, din cadrul MAE, George Ciamba, care acum este plecat cu președintele Iohannis la Consiliul European, este implicat și el în discuții, mai ales că în subordinea sa este agentul de la CJUE, iar dacă acesta pleacă la MJ, funcția de ministru delegat pentru afaceri europene își pierde din consistență.
Miza legată de agenții la CEDO și CJUE este destul de mare, deși cele două funcții nu sunt în lumina reflectoarelor. Înainte să intre Dragnea la închisoare și să se prăbușească de la vârful puterii, el era interesat direct de ambele funcții.
Dragnea a dat România în judecată la CEDO în încercarea de a scăpa de prima sa condamnare, cea din dosarul Rederendumul, când a luat 2 ani cu suspendare. Dragnea a tocmit un avocat irlandez, Bernard O’Connor, care să-l reprezinte la CEDO, și vrea să convingă instanța de la Strasbourg că nu a fost judecat corect. Dacă va câștiga la CEDO, va putea să ceară în țară rejudecarea dosarului Referendumul în speranța că, în final, va obține revizuirea condamnării, la pachet cu „spălarea” sa ca victimă a „statului paralel”.
În dosarul de la CEDO, Dragnea, reprezentat de avocatul irlandez O’Connor, se judecă cu statul român, reprezentat de agentul guvernamnatel din cadrul MAE, Viorel Mocanu, fost avocat al lui Sorin Opreascu și al Oanei Zăvoranu.
Acest Mocanu, care acum este secretar de stat în MAE, a fost numit în funcție în februarie 2019, de premierul Viorica Dăncilă. El a înlocuit-o în funcție pe fosta agentă guvernamentală la CEDO, Catrinel Brumar. Brumar depusese la CEDO puncte de vedere în favoarea statului român, care combăteau argumentele lui Dragnea. În schimb, Mocanu, după ce a primit postul de la MAE, a trimis la CEDO pledoarii pe care avocatul lui Dragnea le-a folosit și le-a invocat ca fiind o recunoaștere a culpei statului român față de Dragnea, așa cum a arătat deja HotNews într-o investigație.
Pentru o astfel de schimbare a liniei de apărare, Mocanu ar fi avut nevoie de mandat de la ministrul de Externe, Teodor Meleșcanu. HotNews a întrebat oficial, în scris, MAE dacă Meleșcanu i-a dat lui Mocanu voie să schimbe în felul acesta apărarea României, dar ministerul nu ne-a răspuns nici până în ziua de azi, după expirarea termenului legal.
Când a preluat funcția de agent guvernamental al statului român la CEDO, Mocanu a fost și avansat de la director în MAE la secretar de stat, primind și un aparat mare de funcționari și diplomați în subordine. Potrivit surselor HotNews.ro, Mocanu nu este însă mulțumit de oamenii din MAE și își dorește ca instituția agentului guvernamental la CEDO să fie mutată la Ministerul Justiției.
-
Miza pe agentul la CJUE și Tribunalul UE
Cealaltă funcție importantă care ar putea să se mute de la MAE la MJ, agentul guvernamental la Curtea de Justiției a Uniunii Europene și la Tribunalul UE, este ocupată de Radu Canțăr, care are rang de subsecretar de stat în MAE.
Viorica Dăncilă l-a numit pe Canțăr în funcție în mai 2018. Dragnea avea interese directe și personale și pentru această funcție. De data aceasta e vorba despre dosarul Tel Drum, de la Direcția Națională Anticorupție (DNA). Procurorii îl acuză pe Dragnea că ar fi constiuit un grup infractional organizat prin care ar fi obținut ilegal sume de bani și alte avantaje prin intermediul companiei Tel Drum și al contractelor acesteia pentru lucrări cu fonduri publice. Dragnea a negat acuzațiile și orice legătură cu firma Tel-Drum.
În 11 decembrie 2018, Liviu Dragnea a dat în judecată Comisia Europeană, la Tribunalul UE. Fostul șef al PSD s-a plâns că Executivul european nu i-a acceptat o contestație din 1 iunie 2018 față de două rapoarte OLAF din 2016, în care Oficiul European de Luptă Antifraudă a constatat un prejudiciu de 21 de milioane de euro în urma unor presupuse fraude cu fonduri europene. Acestea fac obiectul așa-numitului dosar Tel Drum, deschis de DNA în anul 2017.
Practic, Dragnea a cerut ca OLAF să fie, la rândul său, investigat de Comisia Europeană, pentru modul în care Oficiul european a făcut investigații în privința fondurilor europene care fac acum obiecul dosarului Tel-Drum de la DNA.
În dosarul de la Tribunalul UE, cele două părți sunt, așadar, Dragnea și Comisia Europeană, dar, teoretic, și statul român ar putea să intervină, fie pentru Dragnea, fie pentru Comisia Europeană. Potrivit informațiilor HotNews.ro, agentul Canțăr NU a intervenit în cauza Dragnea vs. Comisia Europeană, până acum.
Acțiunea lui Liviu Dragnea la Tribunalul Uniunii Europene a fost redactată tot de avocatul său irlandez, Bernard O’Connor, precum și de un alt avocat, Sebastien Gubel. Ambii apărători activează la principalul birou al firmei internaționale de avocatură NCTM, de la Bruxelles. Firma NCTM mai are birouri la Milano, Roma, Londra, Shanghai.
Agentul României la CJUE mai are pe cap și alte dosare importante. Unul dintre ele este cel în care România riscă să fie condamnată de CJUE pentru că nu a transpus la timp în legislația națională o directivă europeană pentru combaterea spălării banilor. Printre altele, directiva prevedea ca firmele pe acțiuni la purtător să fie obligate să-și scoată la vedere acționarii. O astfel de firmă a fost Tel Drum, care abia în decembrie 2017 a inscris la Registrul Comertului numele actionarilor sai.
Un alt dosar este cel legat de corecțiile financiare de circa 80 de milioane de euro, suportate de România la fondurile europene din agricultură. România a pierdut deja un proces la Tribunalul UE, care a considerat că MAE a contestat prea târziu corecțiile financiare, însă disputa urmează să se tranșeze la Curtea de Justiție a UE.
Instituția agentului guvernamental la CJUE, condusă de Radu Canțăr, este compusă din două servicii: contencios – care se ocupă de reprezentarea României în procesele de la CJUE și Tribunalul UE, și avizare și armonizarea legislației – care se ocupă de coordonarea transpunerii directivelor europene în legislația națională, precum și de avizarea tuturor actelor normative ale Guvernului din punctul de vedere al respectării legislației europene. Acest ultim punct este foarte important. Predecesorul lui Canțăr în funcția de agent guvernamental la CJUE, Răzvan Horațiu Radu, procuror de profesie, a intrat în conflict deschis cu Dragnea și cu fostul consilier al premierului Dăncilă, Darius Vâlcov. Dragnea și Vâlcov l-au atacat deschis pe fostul agent guvernamental la CJUE, în 2018, pentru că acesta nu le-a dat aviz pentru acte normative care încălcau legislația europeană.
Potrivit surselor HotNews.ro, în ultimele discuții privind mutarea agenților guvernamentali de la Ministerul de Externe la Ministerul Justiției, ministrul delegat pentru Afaceri Europene, George Ciamba, face demersuri să păstreze la MAE măcar serviciul de avizare și armonizare a legislației națioanle cu legislația europeană.
La institiția agentului la CJUE este însă și o problemă de personal: în schemă sunt vreo 10 posturi, din care sunt ocupate numai 4.
Pe de altă parte, în ambele instituții – a agentului la CEDO și a agentului la CJUE – funcționarii de acolo, care sunt și diplomați și au un anumit statut profesional, nu-și doresc să plece la Ministerul Justiției.
În fine, ultimul cuvânt îl va avea premierul Viorica Dăncilă, în ședința de Guvern.
