Cum a ajuns România cea mai scumpă piață europeană a gazelor și importator net pe perioada verii. Pentru a nu avea probleme cu majorarea exporturilor, aprecierea monedei naționale, sau dependența veniturilor publice de prețul volatil al gazului pe piețele internaționale (simptome ale “bolii olandeze”), economiștii actualului Guvern par a fi decis să găsească cu orice preț o metodă prin care România să devină importator net de gaz și pe perioada verii, să adopte o politici bugetare care să conducă la deprecierea monedei naționale și să plafoneze prețul gazului. Lăsând la o parte ironia, adevărul este că, în această iarnă, România a importat gaz rusesc la cel mai ridicat preț din UE, scrie Profit.ro. De ce scumpeşte Engie gazele pentru clienţii de pe piaţa liberă, din toamnă. Lipsa de lichiditate a pieței angro interne a determinat o creștere a cantităților importate pentru acoperirea consumului non-casnic în contextul în care prețul gazului din import a crescut față de perioadele contractuale similare din anii trecuți pe fondul majorării cotațiilor internaționale ale barilului de petrol și a devalorizării monedei naționale, potrivit Economica.net.
Se îndreaptă Europa spre o nouă criză? „Riscul este ridicat, pentru că pur şi simplu să ne trezim prea târziu şi să realizăm că am pierdut prea mult timp”. La zece ani de la criza financiară globală, economia Europei se află în redresare, dar nu a renăscut. O criză Europeană ar putea avea efecte periculoase, scriu cei de la CNN. Un alt deceniu risipit ar adânci diviziunea din ce în ce mai mare între Europa urbană şi cea rurală, va lipsi mai mulţi tineri de muncă şi va alimenta instabilitatea politică. Carsten Brzeski, economist-şef al Germaniei la banca olandeză ING, crede că o astfel de criză ar putea chiar cauza blocarea zonei euroi, potrivit Business Magazin.
CNN: Cluj-Napoca, în topul orașelor europene cu puțini turiști ce merită descoperite într-un city break. Cluj-Napoca e al doilea cel mai mare oraș al României și e deseori văzut ca o escală pentru turiștii care caută aventuri în Munții Apuseni, sau cei care vor să viziteze siturile istorice ale Transilvaniei, notează postul de televiziune. Printre obiectivele turistice ce merită vizitate în oraș, în afară de arhicunoscuta biserică Sf. Mihail din centrul orașului, este, consideră CNN … Pe lângă aceste două nominalizări CNN mai arată că orașul are o scenă abundentă a cafenelelor și barurilor, ceea ce îl face ideal ca destinație de city break, citează Actual de Cluj.
Cât te costă chiria în marile oraşe din România. Bucureştiul a înregistrat o creştere şi a ajuns din urmă Cluj-Napoca, cele două centre regionale situându-se acum la egalitate – cel puţin pe segmentul apartamentelor cu două camere. Astfel, o locuinţă de tip confort 1, din perioada 1980-2000, cu o suprafaţă utilă de 50-60 de metri pătraţi, poate fi închiriată, în ambele oraşe, cu 400 de euro pe lună. O altă evoluţie interesantă a fost consemnată în Timişoara, unde preţul mediu solicitat pentru un apartament cu două camere s-a majorat de la 300 la 340 de euro pe lună, scrie Adevărul.
Clădirea Ciclop din centrul Bucureștiului, scoasă la vânzare cu preț redus aproape la jumătate. Clădirea Ciclop de pe bulevardul Magheru din București, retrocedată de către fostul primar general Traian Băsescu în 2001 către mai mulți descendenți ai familiei nobiliare Bragadiru, retrocedare confirmată în instanță în 2015, a fost scoasă din nou la vânzare, dar la un preț redus aproape la jumătate față de tentativa de tranzacție lansată în urmă cu doi ani. În toamna anului 2017, clădirea era scoasă la vânzare cu 18 milioane de euro, potrivit Profit.ro.
Problemă pe piaţa imobiliară: cererea de case creşte cu două cifre. Preţurile stagnează. Scad, în Bucureşti. Cererea de locuinţe în şase oraşe mari din România (Bucureşti, Timişoara, Iaşi, Cluj-Napoca, Braşov şi Constanţa) a crescut cu 14%, în trimestrul doi al acestui an, faţă de aceeaşi perioadă din 2018, relevă raportul de piaţă realizat de Analize Imobiliare şi dat publicităţii miercuri. De la un trimestru la altul, preţul caselor în Bucureşti a scăzut. În acelaşi timp, în perioada analizată, ritmul de creştere a preţurilor solicitate pentru proprietăţile rezidenţiale din România a ajuns la 0,4%, după ce în primele trei luni din 2019 se găsea la 0,8%, potrivit Economica.net.
