La jumătate de secol după ce Statele Unite au învins Uniunea Sovietică într-o confruntare a războiului rece pentru a fi primii care pun piciorul pe Lună, scena industriei spațiale arată foarte diferit. China, India și Europa amenință poziția americană odată dominantă, iar în interiorul Statelor Unite, printre mai multe zeci de entități private, trei jucători principali domină acum turismul spațial și explorarea Cosmosului: Blue Origin al lui Bezos, Virgin Galactic a lui Richard Branson și SpaceX a lui Elon Musk.
Miliardarul Jeff Bezos spune că că inspirația de a intra în cursa privată pentru spațiu i-a venit urmărind misiunea Apollo 11 acum 50 de ani și i-a văzut pe „Neil și Buzz punând piciorul pe Lună. Am fost molipsit. Nu-ți alegi pasiunile, ele te aleg pe tine. Așa că am visat la asta și m-am pregătit de mult timp.” A adăugat: „Noi, oamenii, trebuie să mergem în spațiu dacă vrem să avem o civilizație în dezvoltare. Suntem pe cale să ne distrugem planeta. Am trimis sonde robotice spre fiecare din planetele sistemului nostru solar; asta e bine. Trebuie să ne conservăm planeta. O putem face folosind resursele din spațiu.” Stând alături de Caroline Kennedy, fiica președintelui asasinat John F. Kennedy, Bezos a spus: „Singurul motiv pentru care putem face ceea ce facem azi este că, de fapt, stăm pe umerii uor uriași.”
În 1962, Kennedy s-a angajat să ajungă la Lună până la sfârșitul deceniului „pentru că vom dobândi noi cunoștințe.” Bezos spune că tot ce fac el și alții acum este posibil doar „datorită tuturor lucrurilor făcute înainte.” Proiectele lui Branson (68 de ani), Bezos (55) și Musk (48) au început cu ani în urmă. Bezos, co-fondatorul lui Amazon și cel mai bogat om din lume, a fondat Blue Origin în anul 2000, Musk pe SpaceX în 2002 și Branson pe Virgin Galactic în 2004.
Inspirația lui Branson a venit tot urmărind misiunile Apollo: „Aselenizarea m-a inspirat să merg în spațiu. Am văzut-o la un televizor alb-negru când eram foarte tânăr, iar în acest an a fost a 50-a aniversare, așa că este un an minunat pentru a sărbători.”
Iain Boyd, un expert în explorarea spațiului și profesor de inginerie la University of Michigan, spune că în timp ce trei miliardari sunt diferiți unul de altul, au fost inspirați probabil de frustrări similare. În anii și deceniile care au urmat după misiunile Apollo, succesul limitat al programului de navete spațiale și fondurile reduse alocate către NASA au creat sentimentul unor oportunități ratate. Rezultatul, spune el, este că antreprenori privați ca Bezos, Musk și Branson încearcă să umple golul. El a fost în grupul de oameni de știință pe care Musk i-a contactat în primii ani după înființarea lui SpaceX, când era mai puțin cunoscut și nu domina primele pagini: „A venit către noi ca unul care era cu adevărat interesat de spațiu.”
Proiectul actual al lui Branson caută să trimită șase pasageri și doi membri ai echipajului la limita spațiului, 100 km deasupra Pământului, cu două avioane. Primul, numit WhiteKnightTwo, îl va purta pe al doilea, VSS Unity, la 15.000 m unde se vor separa și al doilea va aprinde un motor de rachetă care-l va propulsa cu 4.000 km/h la aproape 110 km. Pasagerii vor experimenta cam cinci minute de absență a gravitației, până când avionul va plana înapoi la sol. Virgin Galactic spune că are 80 de milioane de dolari în depozite de la cei peste 600 de oameni capabili să plătească 250.000 de dolari pentru zbor. Se spune că printre ei se numără și Justin Bieber.
Planurile lui Bezos implică rachete reutilizabile care să trimită o capsulă cu echipaj la 100 km altitudine. Racheta revine la platforma de lansare, iar capsula cu echipaj se separă și coboară cu parașute. Un purtător de cuvânt a anunțat în primăvară că racheta „New Shepard” a zburat în spațiu „de 11 ori, două din noile propulsoare zburând în spațiu și revenind de cinci ori consecutiv.”
În multe privințe, planurile lui Musk sunt cele mai ambițioase. În timp ce rachetele sale SpaceX aprovizionează Stația Spațială Internațională, tot cu rachete reutilizabile, întreprinzătorul născut în Africa de Sud vrea să trimită oameni pe Marte. A spus că proiectul său vrea să trimită oameni pe Planeta Roșie – o vastă operațiune despre care mulți savanți sunt sceptici – cel mai curând în 2026. Acuzat frecvent că face promisiuni pe care nu le poate susține, Musk a spus că vede o șansă de 70% „să trăiască până va călători cu una din rachetele SpaceX spre Marte. Știu exact ce vreau să fac. Vă spun că mă voi muta acolo.”
Experții spun că proiectele spațiale private ale lui Musk, Bezos și Branson aduc multe provocări nu numai pentru știință și tehnologie, ci chiar și pentru domenii ca reglementarea legală. În prezent, Federal Aviation Authority nu are nici o lege care să reglementeze călătoria spațială, în afară de o interdicție pentru sistemele care au eșuat anterior. Branson spune că FAA i-a acordat companiei sale o licență pentru lansări spațiale comerciale. Experții spun că Tratatul Spațial, o rezoluție a ONU adoptată în 1967 și care interzice amplasarea de arme nucleare în spațiu, duce și el lipsă de detalii.
Există și întrebări cu privire la impactul pe care-l va avea cursa spre alte planete asupra celei ale noastre. Unii spun că ideile că omenirea se poate duce în locuri ca Marte pot diminua interesul de a rezolva problemele presante puse de schimbarea climei.
„Confirm că dl. Bezos a pus operele complete ale marelui Carl Sagan pe website-ul său. L-aș sfătui să citească ce a avut de spus Carl Sagan pe această temă”, a spus Michael Mann, profesor de științele Pământului la Penn State University. „Sagan a iubit explorarea spațiului la fel de mult ca oricine și ne-a prezis că vom călători în final în cosmos. Dar nu a încurajat iluzii că vom face asta curând. De aceea și-a dedicat ultimele decenii din viață susținând cauza protejării acestei planete. Dl. Bezos trebuie să-și însușească sfatul înțelept al lui Sagan și să-și investească fondurile în eforturi care să împlinească scopurile declarate ale acestuia – protecția mediului și în special acțiuni care să prevină schimbarea catastrofală a climei.” (The Independent)
