Românii din Transilvania solicită Guvernului României sprijin pentru respectarea drepturilor şi protejarea identităţii culturale şi individuale

Reprezentanţii românilor din Covasna, Harghita şi Mureş solicită Guvernului României înfiinţarea unei structuri, la nivelul Executivului, care să aibă ca obiectiv principal respectarea drepturilor şi protejarea identităţii culturale şi individuale ale comunităţilor româneşti din cele trei judeţe şi combaterea discriminării pe criterii etnice a românilor din zonă, scrie Agerpres.

La lucrările Universităţii de Vară de la Izvoru Mureşului, preşedintele Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, Marian Ştiopu, a prezentat o serie de probleme prioritare ale comunităţii româneşti din zonă, pentru rezolvarea cărora se solicită sprijin şi a cerut Guvernului, Parlamentului şi Preşedinţiei „să ia măsuri urgente şi ferme pentru stoparea instaurării definitive a stării de co-suveranitate cu Ungaria a ‘ţinutului secuiesc’ şi normalizarea convieţuirii interetnice în cele trei judeţe”.

Principala solicitare vizează înfiinţarea unei structuri la nivelul Guvernului, care să se ocupe de rezolvarea problemelor românilor din zonă.

„Solicităm Guvernului României înfiinţarea unei structuri, la nivelul Guvernului României, având ca principal obiectiv respectarea drepturilor şi protejarea identităţii culturale şi individuale ale comunităţilor româneşti din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, precum şi combaterea discriminării pe criterii etnice a etnicilor români, numeric minoritari în această zonă. În acest sens, propunem aprobarea înfiinţării unei poziţii de consilier de stat al prim-ministrului României cu posibila titulatură de ‘consilier de stat pentru identitate naţională”, a declarat Ştiopu.

De asemenea, liderul FCRCHM a cerut asigurarea finanţării de la bugetul central, prin Secretariatul General al Guvernului României, a proiectelor culturale multianuale ale instituţiilor, publicaţiilor şi asociaţiilor culturale, religioase şi civice din judeţele Covasna şi Harghita, precizând că există deschidere pentru din partea Guvernului pentru această solicitare.

Printre propunerile românilor din Covasna, Harghita şi Mureş se numără şi asigurarea, prin lege, a reprezentării permanente a electoratului românesc din cele trei judeţe în Camera Deputaţilor, sprijnirea amenajării unui muzeu în aer liber în Voineşti-Covasna şi restaurarea în regim de urgenţă a bisericilor ortodoxe din Breţcu şi Vîrghiş, monumente istorice, soluţionarea situaţiei Cimitirului Internaţional de la Valea Uzului dar şi editarea unui volum de istorie a Transilvaniei, tradusă în mai multe limbi şi distribuită bibliotecilor naţionale, universitare şi de colegiu din lume şi iniţierea de către Academia Română a unor manifestări ştiinţifice dedicate marcării a 100 de ani de la Tratatul de pace de la Trianon, „care să arate adevărul istoric şi să răspundă, din perspectiva istoriografiei româneşti, lucrărilor redactate de Departamentul de cercetare Trianon 100, iniţiat de către Academia Maghiară de Ştiinţe (MTA) pentru tinerii cercetători”.

S-a mai cerut şi editarea unui manual de „Istorie a românilor din Covasna, Harghita şi Mureş”, „în contrapondere cu Manualul de istorie a secuilor”, pentru ca elevii români din aceste judeţe „să-şi poată dezvolta şi mai mult conştiinţa că sunt autohtoni şi Acasă pe meleagurile lor, locuite şi de strămoşii lor din cele mai vechi timpuri”.

De asemenea, s-a solicitat ca toate partidele parlamentare să adopte un pact „prin care să se declare solemn faptul că autonomia teritorială pe criteriul etnic să nu fie niciodată adoptată în România” şi s-a cerut Guvernului, Parlamentului şi Preşedinţiei României „să formuleze reacţii ferme de respingere şi dezaprobare a ingerinţelor anormale ale Guvernului de la Budapesta în problemele interne ale României şi să solicite respectarea prevederilor Tratatului de înţelegere, cooperare şi bună vecinătate dintre România şi Ungaria”.

Totodată, s-a solicitat instituţiilor abilitate ale statului român „să monitorizeze şi să analizeze temeinic consecinţele, pe termen mediu şi lung, ale obţinerii dublei cetăţenii de către concetăţenii noştri maghiari şi ale circulaţiei libere a proprietăţilor funciare şi nu numai, a investiţiilor strategice realizate de statul maghiar în zonă şi a lipsei unor asemenea investiţii din partea statului roman” şi s-a propus adoptarea unei iniţiative legislative, după modelul existent în Slovacia, prin care să nu se mai permită cetăţenilor cu dublă cetăţenie să candideze şi să ocupe funcţii în administraţia publică centrală şi locală din România.

Printre propuneri se mai numără şi modificarea legislaţiei „în sensul sancţionării cu pierderea calităţii de parlamentar sau a celei de demnitar al statului român a celor care nu respectă jurământul faţă de Ţară, depus cu ocazia investirii lor în aceste demnităţi” şi înăsprirea sancţiunilor, „inclusiv prin demitere şi privare de libertate”, aplicate celor care aduc atingere însemnelor naţionale.

Liderul FCRCHM a mai solicitat „finanţarea presei scrise de expresie română din Harghita şi Covasna, a cărei existenţă este grevată de mari lipsuri material”, asigurarea finanţării pentru construirea autostrăzilor Târgu Mureş – Iaşi, Braşov – Bacău şi darea în folosinţă a aeroportului Braşov, dar şi realizarea de investiţii în infrastructura turismului ca prioritate economică a zonelor Covasna – Întorsura Buzăului, din judeţul Covasna şi Valea Mureşului Superior (zona Topliţei), din judeţul Harghita.

De asemenea, s-a mai cerut ca preşedintele României, Klaus Iohannis, să dezbată în regim de urgenţă, „problemele din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, ce vizează siguranţa naţională, într-o şedinţă a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, unde să se adopte măsurile ce se impun”.

Sursa: Ziar Harghita.