Angajații Registrului Auto Român Sibiu și complicii acestora foloseau coduri și nume fictive pentru a nu fi prinși, spun procurorii procurorii sibieni care instrumenteză dosarul privind înmatricularea unor maşini cu probleme, în schimbul unor sume de bani. În acest caz au fost reținuți șeful RAR Sibiu și alți doi angajați, dar și alte 7 persoane, printre care un angajat MAI de la înmatriculări. „Acordarea calificativului bun tehnic cu ocazia inspecţiei tehnice, în mod discreţionar, unui vehicul necorespunzător tehnic, de către un funcţionar public corupt are drept consecinţă punerea în circulaţie a unui vehicul periculos pentru traficul rutier”, spun procurorii.
Potrivit unui comunicat al Parchetului Tribunalului Sibiu, dosarul a fost deschis încă din 25 mai 2018, când procurorii s-au sesizat din oficiu privind infracțiuni de luare de mită, complicitate la luare de mită, dare de mită şi, respectiv, complicitate la dare de mită, săvârșite de funcționari publici pentru omologarea și verificarea stării tehnice a mașinilor în vederea înmatriculării.
Procurorii spun că funcţionari publici de la RAR Sibiu și RAR Vâlcea cereau mită prin intermediul unor terţe persoane, pentru verificarea stării tehnice a mașinilor, și şi-au luat „o serie de măsuri pentru a asigura conspirativitatea faptelor comise”, apelând la „serviciile de intermediere” prestate de către anumiţi complici.
Cum funcționa rețeaua
De regulă, fiecare inginer „lucra” cu un anumit complice, aspecte cunoscute atât de ceilalţi funcţionari, cât şi de ceilalţi intermediari şi beneficiari ai „serviciilor de intermediere” (mituitori).
Toate aceste măsuri de identificare şi folosire a intermediarilor erau luate „pentru a elimina o serie de riscuri în privinţa deconspirării faptelor”, făcând dificilă infiltrarea unor investigatori acoperiţi care să intre în contact direct cu funcţionarii publici şi să le dea mita.
Astfel, era aproape eliminată posibilitatea ca vreo persoană să îl denunţe pe funcţionarul public întrucât acesta din urmă nu cerea personal mita, astfel încât potenţialul denunţător l-ar fi putut reclama doar pe complice, care acţiona în numele şi pentru funcţionarul public. De regulă, „problema” mituitorului era rezolvată de inginer, în multe cazuri acesta din urmă analizând în prealabil situaţia prezentată de complice, potrivit anchetatorilor.
Funcţionarii publici și complicii acestora foloseau anumite coduri. Astfel, în momentul în care un beneficiar, un mituitor, intra în legătură cu complicele funcţionarului, după pretinderea şi primirea mitei, intermediarul îl instruia pe mituitor să îl contacteze pe inginerul pentru care el „lucra” şi să îi spună că „vine din partea lui Silviu” sau „vine din partea lui Mihai”. Aceste prenume erau fictive, reprezentau de fapt un cod și se schimbau periodic.
În momentul în care funcţionarul auzea un anumit nume, „Silviu”, „Marius” sau „Mihai”, acea persoană fiind una fictivă, iar acel nume corespundea cu cel stabilit de funcţionar cu complicele său, avea reprezentarea certă că mituitorul a luat legătura cu intermediarul, a discutat modalitatea de comitere a faptelor de corupţie şi a remis mita către el, prin intermediul complicelui său, spun procurorii sibieni.
Adoptarea acestui plan de către funcţionarii publici şi complicii lor avea un dublu scop: încercarea infractorilor de a deruta organele de urmărire penală, prin acreditarea ideii că ar fi implicat în fapte de corupţie un terţ cu prenumele folosit drept cod, astfel încât anchetatorii să îşi concentreze eforturile pentru identificarea acelui terţ inexistent și intenţia făptuitorilor (funcţionari corupţi şi complicii acestora) de a evita scurtcircuitarea lanţului infracţional.
„Funcţionarii publici şi complicii acestora, la anumite intervale de timp, schimbau codurile, prenumele folosite, astfel încât, în momentul în care beneficiarul nu discuta cu complicele şi nu i se comunica noul cod, dar se prezenta folosind un vechi prenume, funcţionarul public îşi dădea seama că acesta nu a discutat în prealabil cu intermediarul şi nu a remis mita, situaţie în care nu îl favoriza pe acesta în cadrul procedurilor RAR. Astfel, acordarea calificativului „bun tehnic” cu ocazia inspecţiei tehnice, în mod discreţionar, unui vehicul necorespunzător tehnic, de către un funcţionar public corupt, are drept consecinţă punerea în circulaţie a unui vehicul periculos pentru traficul rutier, existând astfel premisele producerii unor evenimente rutiere grave, de cele mai multe ori soldate cu victime omeneşti”, spun reprezentanții Parchetului Tribunalului Sibiu.
În acest dosar au fost reținuți 11 suspecţi și a fost cerut mandat de arestare pentru 10 dintre ei, între care șeful RAR Sibiu, Ioan Oțetea, doi ingineri de la RAR Sibiu, un inginer de la RAR Vâlcea și un agent de poliție din Poliția Mureș.
