Les Echos: Reforma teritorială a provocat deocamdată doar costuri suplimentare ● The Guardian: Boris Johnson arată că ar putea încerca din nou să suspende Parlamentul ● The New York Times: Dle Trump, dă-ne pe spate cu transparența ta. Te rugăm. (editorial) ● Știri pe scurt.
- Les Echos: Reforma teritorială a provocat deocamdată doar costuri suplimentare
Reorganizarea teritorială propusă de fostul președinte Francois Hollande a fost o reformă eșuată, se arată în Raportul Curții de Conturi, publicat miercuri de cotidianul Les Echos. Raportul analizează cu severitate cele două legi prin care s-a propus reducerea numărului de regiuni metropolitane de la 22 la 13, notând că gruparea teritorială în jurul a 13 consilii regionale și redistribuirea competențelor comunităților nu au dus la eficiența preconizată.
Această reformă a fost decisă în grabă și,dincolo de unele sinergii în achizițiile de energie, câștigurile de eficiență au fost minime „în lipsa unor reorganizări structurale majore”, scriu judecătorii Curții de Conturi. În afară de Noua Aquitanie, care și-a regrupat cele trei sedii din Bordeaux, celelalte regiuni importante și-au menținut structurile în toate fostele orașe- reședință. În Normandia au fost recrutați 68 de agenți contractuali care au generat 4 milioane de euro costuri suplimentare.
Pentru a evita conflictele sociale, președinții au legat salariile agenților de cele plătite în regiunile care aveau cele mai mari salarii, astfel că per total costurile salariale anuale au fost cu 50 de milioane de euro mai mari după reorganizare.
De asemenea, fuziunile au dus la creșterea cu 5,1 milioane de euro ale indemnizațiilor aleșilor, deși personalul adunărilor deliberative și directorii noilor mari regiuni au fost reduse numeric.
Un alt derapaj e considerat și cel privind volumul subvențiilor plătite asociațiilor, comunităților și companiilor. Aceste subvenții au fost ajustate tot la nivelul regiunilor care acordau cele mai mari subvenții, generând costuri suplimentare de milioane de euro anual.
De asemenea, Curtea de Conturi rămâne sceptică cu privire la clarificarea competențelor dintre comunități. „Exercitarea puterilor regionale este restricționată de intervențiile departamentale și metropolitane”,se mai arată în raportul Curții.
Prin urmare, Curtea susține că întărirea puterilor regiunilor este realistă din punct de vedere financiar. Creșterea accentuată a veniturilor din 2015 (+ 4,5%, datorită în special recuperării unei porțiuni de TVA) și reducerii distribuției subvențiilor au sporit economiile brute cu 20,4%.
Acest lucru oferă guvernului semințele de măcinat, care a planificat să reînvie o intensitate a competențelor anul viitor. Sebastien Lecornu, ministrul administrației locale, a declarat la începutul lunii septembrie că, înainte de a continua cu noul act de descentralizare, ar trebui să clarifice mai întâi puterile dintre nivelurile comunităților.
- The Guardian: Boris Johnson arată că ar putea încerca din nou să suspende Parlamentul
Premierul spune că va respecta verdictul dar insistă că în continuare este nevoie de un nou program legislativ
Boris Johnson a indicat că ar putea suspenda din nou Parlamentul, spunând că este într-un „puternic” dezacord cu hotărârea de referinţă a instanţei supreme a Marii Britanii, potrivit căreia decizia lui de a suspenda parlamentul este ilegală.
La New York, unde participă la summitul ONU, Johnson a evitat să spună clar ce va face după ce Curtea supremă a constatat în unanimitate că prorogarea pentru cinci săptămâni este „nulă şi fără efect”.
Dar el a insistat că în continuare este necesar un nou program legislativ precedat de un discurs al reginei – indicând că s-ar putea recurge la o nouă tentativă de a-i trimite acasă pe parlamentarii care revin la Westminster după hotărârea judecătorească.
De asemenea, el a adoptat un ton combativ, spunând că cei care s-au plasat în fruntea contestării legale a suspendării vor să „frustreze Brexitul”.
„În mod evident acesta este un verdict pe care noi îl vom respecta şi noi respectăm procesul judiciar”, a spus Johnson reporterilor înainte de discursul pe care urma să îl susţină în faţa oamenilor de afaceri americani.
„Trebuie să spun că sunt într-un puternic dezacord cu ceea ce au constatat magistraţii. Eu nu cred că este corect dar vom merge mai departe şi desigur că Parlamentul se va întoarce”.
El a adăugat: „Este perfect obişnuit să avem un discurs al Reginei. Asta este ceea ce vrem să facem, dar mai important, să nu ne lăsăm înşelaţi, există mulţi oameni care vor să oprească această ţară să iasă din UE”.
O sursă din Downing Street a spus că Johnson nu are nicio intenţie de a demisiona ca urmare a verdictului. Totuşi, el se va întoarce de la Adunarea Generală a ONU mai devreme decât era programat.
Premierul britanic urma să plece din New York miercuri dimineaţă, ceea ce ar fi însemnat că ar fi fost pe drum la revenirea parlamentului. Dar acum el va pleca imediat după discursul din principala sală a Adunării Generale ONU, marţi seara.
Înaintea discursului, Johnson urma să se întâlnească cu o serie de lideri între care Donald Trump, premierul Irlandei Leo Varadkar şi preşedintele Iranului Hassan Rouhani.
Adresându-se liderilor de afaceri la Hudson Yards din New York, Johnson şi-a întrerupt discursul pregătit, pe tema investiţiilor în Marea Britanie post-Brexit, pentru a reitera ceea ce spusese despre verdict, afirmând că ar fi o „neglijenţă şi greşeală” să nu vorbească despre asta.
„Am, desigur, cel mai mare respect pentru justiţie şi independenţa instanţelor noastre”, a spus el auditoriului. „Dar trebuie să spun că sunt în puternic dezacord cu verdictul şi noi cei din Regatul Unit nu ne vom lăsa împiedicaţi să îndeplinim voinţa poporului de a ieşi din UE la 31 octombrie, pentru că acesta este mandatul pe care l-am primit”.
Este planificată o agendă politică majoră, a spus el. „Şi pentru a face aceasta vom avea nevoie de un discurs al Reginei pentru a decide cum vom face asta. Eu cred că asta este ceea ce vrea să vadă poporul ţării mele, Regatul Unit. Ei vor să ne vadă pe noi îmbarcându-ne într-o agendă internă puternică şi vor să vadă Brexitul înfăptuit la 31 octombrie”.
Rămâne neclar cum intenţionează Johnson şi echipa sa să respecte hotărârea şi în acelaşi timp să permită un iminent discurs al Reginei şi după câte se pare Downing Street este încă în curs de a adopta o decizie în privinţa răspunsului, în zilele următoare.
Vorbind cu reporterii înaintea discursului, Johnson a respins ideea că verdictul Curţii supreme a stabilit că prorogarea a fost ilegală. „Nu sunt sigur că magistraţii au spus într-adevăr asta. Eu cred că ei cu siguranţă au crezut că prorogarea pentru care am optat noi nu a fost ceva care să poată avea aprobarea lor”. El a adăugat: „Este un verdict ieşit din comun. Prerogativa prorogării este foarte veche şi nu a fost contestată până acum în acest fel”.(RADOR)
- The New York Times: Dle Trump, dă-ne pe spate cu transparența ta. Te rugăm. (editorial)
Senatorul Lindsey Graham din Carolina de Sud, unul dintre cei mai aprigi susținători ai președintelui Trump, a cerut public – dar delicat – președintelui să „ne spună cât poate el, fără a compromite privilegiul executiv, astfel încât să putem înțelege și noi ce s-a întâmplat”.
Senatorul se referea la o reclamație înaintată de un avertizor de integritate inspectorului general al comunității de informații, Michael Atkinson, în care sunt detaliate mai multe acțiuni îngrijorătoare ale dlui Trump, între care și posibilitatea ca el să fi făcut promisiuni inadecvate unui conducător străin.
Într-un interviu acordat luni la un post de radio, dl Graham a prezis că „președintele Trump vă va da pe spate cu disponibilitatea sa de a dezvălui și de a fi transparent în privința acestei convorbiri telefonice, întrucât eu cred că el nu a făcut nimic în neregulă și nu are nimic de ascuns”.
Dl Trump ar da dovadă de înțelepciune dacă l-ar asculta pe dl Graham.
Președintele, care afirmă că nu a greșit cu ceva, ar trebui să se bucure de această ocazie de a fi lămurită chestiunea de către Congres. Dl Atkinson, numit în funcție de dl Trump, a apreciat că reclamația este „de interes urgent și credibilă”, determinându-l să-l alerteze pe directorul interimar al informațiilor naționale, Joseph Maguire. Conform legislației federale, dl Maguire avea datoria de a transmite Congresului concluziile inspectorului general în decurs de o săptămână. Dar Departamentul Justiției l-a sfătuit pe dl Maguire să nu trimită mai departe raportul. Situație în care dl Atkinson s-a simțit dator să înștiințeze Congresul de existența, dar nu și de conținutul, reclamației.
După cum a dezvăluit presa ulterior, printre principalele acuzații ale avertizorului de integritate se numără aceea că dl Trump a făcut presiuni asupra unui guvern străin pentru a lua măsuri care să-i afecteze un rival politic, fostul vicepreședinte Joe Biden, favorit în cursa democraților pentru nominalizarea candidatului prezidențial. Într-o convorbire telefonică din iulie cu noul președinte ales al Ucrainei, Volodimir Zelenski, se spune că dl Trump l-ar fi îndemnat în mod repetat pe omologul său să colaboreze cu Rudy Giuliani, avocatul personal al președintelui, la o anchetă de corupție privindu-l pe dl Biden, concentrată pe perioada în care fiul dlui Biden, Hunter, era membru în conducerea unei companii ucrainene de gaze.
Problema aici nu e faptul că dl Trump a discutat cu omologul său ucrainean despre dl Biden și nici măcar dacă l-a acuzat pe dl Biden de corupție. Președintele a recunoscut măcar atât duminică, atunci când a declarat presei: „Conversația pe care am avut-o a fost în mare parte una de felicitare, în mare cu corupția, întreaga corupție care are loc și în mare despre faptul că noi nu vrem ca oamenii noștri precum vicepreședintele Biden și fiul său să contribuie la corupția care deja există în Ucraina.”
Declarație care rezonează cu ce a afirmat dl Giuliani – mult mai combativ – într-un interviu acordat joi pentru CNN. Presat să clarifice dacă a insistat pe lângă oficiali ucraineni să-l investigheze pe dl Biden, dl Giuliani a negat inițial, dar ulterior, după noi întrebări, a declarat: „Bineînțeles că am făcut-o!”
Oricare vor fi fiind natura și cauza campaniei de presiune a domnilor Trump și Giuliani, ea a survenit într-un moment delicat al relației dintre SUA și Ucraina, o fostă republică sovietică. Vara aceasta, fără vreun avertisment, administrația Trump a înghețat temporar un ajutor militar de 250 de milioane de dolari destinat Ucrainei pentru a o ajuta să se apere de agresiunea rusească. La acea dată, administrația declara că reevaluează respectivul program pentru a vedea dacă banii sunt cheltuiți în conformitate cu interesele SUA. Suma a fost deblocată luna aceasta, în aceeași săptămână în care trei comitete din Cameră anunțaseră planuri de a cerceta dacă dl Trump a presat Ucraina să-i investigheze rivalul politic și dacă administrația lui a sugerat cumva, explicit sau implicit, că ajutorul financiar e condiționat de respectivul ajutor politic.
Este o situație complicată și există întrebări serioase care cer să fie clarificate. Casa Albă a lucrat pentru a împiedica acest lucru. Refuzând să predea raportul avertizorului de integritate, administrația se ghidează după aceleași manual folosit în cazul tuturor anchetelor Congresului: neagă, schimbă subiectul și tergiversează – dacă se poate, la infinit.
De data aceasta congresmenii par să nu mai fie înclinați a tolera un asemenea dispreț prezidențial. Într-o scrisoare adresată duminică celorlalți democrați din Cameră, președinta Nancy Pelosi a avertizat: „Dacă administrația va continua să blocheze acest avertizor de integritate să dezvăluie Congresului o potențială violare gravă a îndatoririlor constituționale de către președinte, ei vor păși într-un nou capitol grav al ilegalității, lucru care ne va purta pe noi într-o etapă cu totul nouă a investigației.”
Dna Pelosi a acordat administrației termen-limită până joi, când dl Maguire are programată o audiere la Comitetul de Informații al Camerei pentru a preda „întreaga reclamație” a avertizorului de integritate și pentru a se „stabili o cale prin care avertizorul de integritate să discute direct cu Comitetele de Informații ale Camerei și Senatului, după cum stipulează legea.”
În afară de dl Graham, senatorul republican Mitt Romney din Utah a cerut duminică dlui Trump printr-o postare pe Twitter să pună capăt secretomaniei: „Dacă președintele i-a cerut sau l-a presat pe președintele Ucrainei să-i investigheze rivalul politic, fie direct ori prin avocatul său personal, ar fi extrem de tulburător. E esențial ca faptele să iasă la lumină.”
Esențial, într-adevăr. Aceasta nu ar trebui să fie o chestiune politică. Congresmenii din ambele partide au interesul și datoria de a clarifica faptul că orice președinte, conform legii, este răspunzător în fața Congresului.(RADOR)
Știri pe scurt:
- Epopeea Brexitului continuă. În Marea Britanie, Curtea Supremă a declarat „nulă şi neavenită” suspendarea sesiunii parlamentare de către premier, reamintind că „puterile guvernului sunt limitate de suveranitatea Parlamentului”, aflăm din Le Monde. „Boris Johnson – dezavuat de judecătorii Curţii Supreme”, notează şi La Libre Belgique, care precizează că motivaţia judecătorilor a făcut referire la faptul că guvernul nu a explicat de ce are nevoie prim-ministrul de o suspendare de cinci săptămâni. Pentru IRISH TIMES, hotărârea Curţii Supreme a Regatului Unit justifică atitudinea expectativă a Irlandei: „Dublinul şi aliaţii săi din UE înţeleg uriaşa incertitudine din parlamentul britanic în privinţa capacităţii lui Johnson de a pune în aplicare o ieşire fără acord sau de a obţine susţinerea parlamentului pentru un nou acord. În condiţiile în care în dimineaţa zilei de marţi se auzeau solicitări de demisie, nu este clar nici măcar că Johnson este cel care se va duce la summitul crucial al UE, peste trei săptămâni, avertizează publicaţia irlandeză. Tot despre Brexit scrie şi Le Figaro, care aminteşte că premierul britanic Boris Johnson le-a cerut europenilor „mai multă flexibilitate” în negocierile pentru Brexit, în cadrul unei întâlniri la New York cu președintele Consiliului European, Donald Tusk. Discuţiile nu au dus însă la niciun rezultat, a anunţat Tusk.
- Presa din Statele Unite este preocupată de subtextul recentelor declaraţii privind relaţia SUA-Ucraina. „Aliații lui Trump din Ucraina sunt oligarhi corupți și marionete rusești” – este titlul articolului pe acest subiect apărut în Washington Post. Editorialistul explică: „În lupta inegală dintre activiștii societății civile, alături de jurnaliști și parlamentari liberali, şi oligarhi – mulți dintre ei având legături cu Rusia sau cu crima organizată, Donald Trump s-a poziționat de partea celor din urmă”. În fine, Washington Times se apleacă asupra discursului ţinut de preşedintele american la Adunarea Generală a ONU de la New York: „Viitorul nu le aparţine globaliştilor. Viitorul le aparţine patrioţilor” – acesta a fost leitmotivul discursului sumbru şi lipsit de umor al liderului Statelor Unite, în care a condamnat „setea de sânge” a Iranului, a justificat războiul comercial pe care l-a declanşat împotriva Chinei şi s-a plasat trup şi suflet de partea suveranităţii naţionale. Trump i-a criticat pe activiştii „graniţelor deschise”, şi le-a cerut ţărilor europene să nu îi ofere Teheranului asistenţă financiară, după cum scrie Washington Times.
- În Israel, naţionalistul laic Benny Gantz, câştigător al alegerilor legislative de duminică, a refuzat să propună un nume de premier la primele discuţii purtate cu preşedintele Reuven Rivlin – scrie Le Monde, care explică această decizie prin insistenţa cu care liderul formaţiunii Kahol Lavan pledează în favoarea unui guvern de uniune în care nu ar trebui să se regăsească actualul premier Netanyahu şi partidele ultraortodoxe şi arabe. Sub titlul „Gantz capitulează fără luptă”, cotidianul Haaretz crede că refuzul de asumare a unui guvern de către câştigătorul de drept al alegerilor ascunde dorinţa ca Netanyahu să încerce primul să formeze executivul și apoi să eșueze în faţa Knessetului. „Manevra aduce a capitulare fără luptă, o recunoaștere a faptului că vechea tactică a dreptei de a văduvi de legitimitate partidele care reprezintă societatea arabă funcționează în continuare. Evident, rezultatul alegerilor nu-l ajută pe Gantz să formeze o coaliție și să-și îndeplinească promisiunea de a-l înlocui pe Netanyahu. Dar, conchide Haaretz, înmânându-i mandatul rivalului său Netanyahu, Benny Ganz a aruncat la gunoi speranțele și așteptările propriilor alegători.(RADOR)
